Radu Ghețea, despre recomandarea BNR privind creditele cu dobândă fixă: Practic, nu cred că e posibil

Recomandarea Băncii Naționale privind negocierea creditelor cu dobândă fixă pare a fi greu de pus în aplicare.

Președintele de onoare al Asociației Române a Băncilor și președintele CEC Bank, Radu Ghețea, spune la RFI că legea nu permite în prezent trecerea de la o dobândă variabilă la una fixă în cazul creditelor ipotecare.

”Este o recomandare pe care toți trebuie să o analizăm cu atenție. (...) Piața nu este așa de adâncă și ROBOR are niște mișcări destul de ample. Eu spuneam că ar trebui să ne ocupăm de revenirea la dobânzi nu neapărat fixe, dar care să fie legate de alți indici decât ROBOR și EURIBOR. Mă refeream la ceea ce s-a utilizat mult timp în lume și în România, respectiv Prime Rate. Este un indice pe care îl determină banca pentru a atenua șocurile. Acest lucru s-a petrecut foarte mult timp în piața românească. La un moment dat au venit directive europene care au impus legarea de un indice de piață, cel puțin pentru persoane fizice pentru creditele ipotecare. Avem momente în care indicii de piață, fie că se numește ROBOR sau cum se numește în Ungaria sau în Cehia sau în Europa, la un moment dat au evoluții neașteptate și pot crea probleme atât clienților, cât și băncilor”, afirmă la RFI Radu Ghețea.

 Reacția vine după ce viceguvernatorul BNR, Liviu Voinea, a recomnadat negocierea unor credite cu dobândă fixă. Totul după ce Robor-ul se află în continuă creștere de aproape 3 luni, ajungând la peste 2,2%.

”Mesajul Băncii Naționale a fost să începem să negociem cu clienții dobânzi fixe. Din păcate, în acest moment, la creditele ipotecare, legea nu ne permite să facem acest lucru în acest moment. Ne permite la creditele de consum. Probabil că este un proces de mai lungă durată. Trebuie să vedem care sunt efectele. Efectele nu au întârziat să apară. Dumneavoastră, media, spuneți în fiecare zi la radio și la televizor că cine avea o rată de 1.000 de lei, acum plătește 1.100 sau 1.200 de lei. Am văzut tot felul de calcule. Sigur, așa este”, adaugă președintele de onoare al ARB.

Așadar, legea nu permite transformrea unui credit ipotecar cu dobândă variabilă, într-unul cu dobândă fixă. Sunt însă alte portițe, dar și acestea sunt greu de aplicat. Între ele, transformarea din credit ipotecar într-unul de alt tip, dar costurile cu ratele vor fi mai mari.

”Transformă creditul dintr-un credit ipotecar în altceva, din credite pe termen  lung în credit pe termen scurt. Teoretic, de negociat se poate negocia. Practic nu cred că este posibil.”, a precizat Radu Ghețea.

 Așadar, în pofida recomandării Băncii Naționale, este greu pentru un român cu un credit ipotecar să își transforme creditul cu dobândă variabilă într-un credit cu dobândă fixă. Radu Ghețea a precizat la RFI că banca pe care o conduce face studii de impact în cazul creditelor ipotecare cu dobânzi variabile.

”Este greu să dăm sfaturi acum clienților, noi ca bănci sau dumneavoastră ca presă, să spuneți „Ia-ți adio, că nu se poate.” Lăsați-ne să treacă o perioadă, să încercăm și noi să vedem care sunt portițele de ieșire. Băncile sunt interesate să aibă clienți care să își poată plăti ratele fără să creeze un disconfort suplimentar față de disconfortul pe care și l-a asumat la un anumit moment. Pot să vă spun că CEC Bank face aceste studii de impact pe portofoliul pe care îl are. Dacă crește ROBOR sau EURIBOR cu un anumit procent, ce se întâmplă și cât este impactul vis-a-vis de gradul de îndatorare al clienților, cât își pot permite să mai ducă clienții astfel de rate care cresc și care va fi impactul în momentul în care intervin creditele neperformante. Suntem mai ocupați decât cei care trebuie să plătească, să știți”, a mai declarat Radu Ghețea.

Nu de aceeași părere sunt și reprezentanții celor care au credite. Președintele Asociației Utilizatorilor Români de Servicii Financiare, Alin Iacob, afirmă la RFI că mesajul BNR vine foarte târziu.

Băncile vor propune dobânzi fixe mult mai mari decât cele variabile, în contextul în care ROBOR-ul se află în continuă creștere.

”Mesajul vine foarte târziu. Eu am transmis un mesaj similar reprezentanților Ministerului Finanțelor Publice, referitor la Prima Casă, acum un an și jumătate, solicitând acestora ca garanțiile oferite băncilor să fie aplicate doar în situația în care creditele oferite de bănci ar fi cu dobândă fixă, cel puțin o perioadă de 10 – 15 ani, dacă nu pe toată perioada împrumutului. Nu am avut parte de susținerea niciunui reprezentant al Băncii Naționale. Pe de altă parte, este un moment extrem de nepotrivit în care Banca Națională face această recomandare. Dacă ar fi făcut-o acum câteva luni, atunci când ROBOR era sub 1% și procentul de dobândă fixă pe care ar fi putut să îl obțină românul ar fi putut să fie mult mai avantajos. Una este să iei credit cu o dobândă fixă de 5%, alta este să iei credit cu o dobândă fixă de 10%”, a spus Alin Iacob.

”În condițiile în care trendul de creștere al dobânzilor pe piață se manifestă cu atâta acuitate în acest moment, evident că băncile vor propune consumatorilor o dobândă fixă mai mare decât acest nivel tocmai pentru a se proteja de această tendință existentă pe piață”, a completat acesta.

Dacă mesajul ar fi venit în vară când indicatorul era sub nivelul de 1%, atunci băncile puteau propune dobânzi fixe mai mici, spune Alin Iacob.

Pe de altă parte, acesta a precizat la RFI că e greu de crezut că băncile vor accepta să negocieze cu fiecare client în parte.

”Probabil ar fi fost mult mai mică. Putea să fie nu doar un sfat adresat consumatorilor, dar și o recomandare adresată băncilor comerciale. Noi am atras atenția în repetate rânduri că riscul valutar al celor care s-au împrumutat bunăoară la credite în franci elvețieni, se mută acum pe un risc de rată a dobânzii variabile. După ce o dată a fost lovit de riscul valutar, mulți români vor fi acum loviți de riscul ratei de dobândă. Acum nu  cred că mai putem vorbi despre ceasul al doisprezecelea. Cred că suntem cumva în ceasul al treisprezecelea. De asemenea, îmi vine foarte greu să cred că băncile vor da dovadă de deschidere la cererea unuia sau altuia dintre consumatori, în condițiile în care s-au dovedit extrem de reticente să negocieze chiar cu asociații de consumatori, așa cum este asociația pe care o reprezint, atunci când ne-am adresat lor în numele unui număr reprezentativ, de peste 1.500 de debitori cu credite în franci elvețieni”, a completat Alin Iacob.

Președintele Asociației Utilizatorilor Români de Servicii Financiare a precizat că l-a surprins abordarea BNR.

”Imaginați-vă că nu se poate duce fiecare client să facă această solicitare. Chiar dacă ar face-o, probabil că răspunsul primit în cazul în care banca are în portofliu produse cu dobândă fixă de creditare pe perioadele respective, ridică întrebarea firească referitoare de nivelul la care va fi această dobână fixă. Nu e tot una să te împrumuți la 5% ca dobândă fixă sau la 10% ca dobână fixă. Nu doar simpla exprimare a dobânzii sub formă de fixă este o chestiune de luat în calcul, ci și nivelul acestei dobânzi fixe. S-ar putea ca băncile să propună consumatorilor dobânzi fixe care sunt mult peste piață având în vedere că suntem într-un moment de volatilitate maximă pe piața monetară. Nimeni nu va oferi consumatorului o dobândă fixă inferioară celei variabile pe care o plătește în momentul de față. Probabil că ea va fi mult mai mare decât nivelul dobânzii variabile de la acest moment. Există riscul ca această dobândă fixă să fie foarte mare și nivelul ei să nu se atingă dacă ai pastra în zona de variabilitate”.

 Alin Iacob nu crede însă că așa-numitul ”Prima Rate” este o soluție astfel încât creditele ipotecare să nu mai fie legate de ROBOR.

”Înainte de criză a existat un mod de exprimare, așa numitul prime rate, cea mai bună rată de dobândă pe care banca o putea acorda clienților săi. Din păcate, acest mod în cele mai multe cazuri este calculat extrem de netransparent și a dus la foarte multe probleme înainte de criză pentru consumatori. Nu cred că soluția este să ne întoarcem la prime rate. Soluția există în legislație. Avem un text de lege care permite băncilor să decupleze mecanismul acesta de calcul automat după ROBOR, în condițiile în care acest lucru se impune, iar consumatorii ajung în situația de a nu-și mai putea plăti împrumuturile. Avem text de lege și în Ordonanța 50 și în Ordonanța 52. Mai lipsește ca băncile să aibă voința de a-l aplica, cel puțin în cazul acelor consumatori la care vor constata că nu mai au posibilitatea să își plătească ratele la credit”.