Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ce semnal transmite creșterea inflației

inflatie.jpg

La nivelul întregii Europe vorbim de o inflaţie în creştere, astfel că există o tendinţă regională care a influenţat costul preţurilor din economie şi în România, a declarat marţi ministrul Finanţelor Publice, Ionuţ Mişa, legat de creşterea inflaţiei în România la 3,2%.
Image source: 
pixabay.com

Avem inflație! Așa poate suna, în esență, ce se întâmplă în ultimele luni. S-a ajuns ca, iată, la sfârșitul lunii noiembrie inflația să fie de 3,2%. Pentru o comparație sugestivă trebuie spus că la sfârșitul anului trecut inflația era cu minus, iar în ianuarie 2017 ajunsese la zero.

Ce vremuri! Atunci vorbeam despre faptul că avem inflație negativă și nu deflație, vorbeam despre dobânzi reduse și despre bani ieftini. Acum, toate acestea s-au schimbat. În special, în ultimele luni prețurile au crescut, unii ar spune că au explodat, și iată ne-am trezit cu o inflație de peste 3%. Chiar peste așteptările băncii centrale.
 
De unde vine creșterea prețurilor? Strict statistic, avem câțiva campioni ai inflației. Este vorba despre fructe și conserve de fructe al căror preț a crescut anul acesta cu 10%., cu specificarea că fructele citrice au crescut cu 13%. Prețul untului a crescut cu 19%, iar ouăle s-au scumpit cu 34%, dar, în aceste două cazuri, avem de-a face cu o conjunctură internațională.
 
În ceea ce privește mărfurile nealimentare, există câteva evoluții care au fost discutate în special în a doua parte a anului. Astfel, carburanții s-au scumpit cu 5%, ca urmare a prețului internațional al țițeiului și al accizei majorate de guvern, iar țigările sunt la plus 5%.
 
Mult-discutata scumpire a energiei electrice se vede acum și în statistici: creșterea tarifului, anul acesta, cu 12%. Gazele naturale, spre surpriza unora, poate, nu au avut o creștere decât cu un procent. Și mai avem o creștere de tarif, mai puțin vizibilă și mai puțin discutată: transportul aerian s-a scumpit cu 20%.
 
Avem și o serie de produse și servicii la care prețurile au scăzut anul acesta. Primul este prețul medicamentelor care indică o ușoară scădere, dar prețul este viciat de o piață în care consumatorii și spitalele reclamă lipsa medicamentelor. Scăderi ușoare ale prețurilor sunt și la legume și conserve din legume (minus 1%), cartofii, cu 10%, zahărul a scăzut sub un procent și detergenții la fel.
 
În sectorul serviciilor avem câteva scăderi de tarife interesante. Prețul călătoriilor CFR a scăzut cu aproape 6%, iar tarifele serviciilor poștale au scăzut cu aproximativ 5%. Ceea ce înseamnă că începe să se simtă concurența pe aceste piețe liberalizate. Dar campionul scăderii tarifului este serviciul de abonamente de radio și televiziune care a scăzut cu 17%. Cu siguranță, concurența pe piața tv și desființarea taxei radio-tv au contribuit la scăderea tarifelor.
 
Creșterile de prețuri mai au două explicații: creșterea euro, care a scumpit importurile și creșterile de salarii, în special din sectorul public care au crescut consumul și implicit au oferit o marjă mai mare producătorilor și importatorilor să crească prețurile.
 
Care vor fi efectele creșterii inflației? Sunt ușor de anticipat. Dobânzile vor crește în continuare, pentru că acum nu mai vorbim de așteptări inflaționiste, ci de confirmări ale inflației.
 
De asemenea, este de așteptat ca Banca Națională să țină cont de noua realitate și să crească dobânda de politică monetară. Între dobânda-cheie, de 1,75%, și inflația de 3,2% este deja o diferență semnificativă de care banca centrală va ține cont cu siguranță.
 
Creșterea inflației ar putea antrena și creșterea euro, cu atât mai mult cu cât deficitul de balanță comercială se menține la un nivel ridicat, luna octombrie reconfirmând un deficit de un miliard de euro pe lună.
 
În concluzie, creșterea prețurilor transmite încă un semnal că economia românească s-a schimbat. Și nu în bine. Într-un an de zile, s-au deteriorat atât o serie de indicatori macroeconomici, cât și unii indicatori de la nivel micro. În acest context, anul 2018 se anunță a fi unul complicat pentru mediul de afaceri.
 

427