Spania începe să semene cu un deșert... (reportaj France24)

Dacă în Franța o vorbă din popor spunea "En avril, ne te découvre pas d'un fil" (În aprilie nu te grăbi să te dezvelești – n.trad) în Spania se spunea "Abril, aguas mil", adică ”În aprilie, apă câtă vrei”. Se pare însă că începutul acestui an vine să contrazică această zicală: nu numai că aprilie a fost cea mai secetoasă lună înregistrată în țară până acum, dar se pare că mai multe orașe au înregistrat recorduri în ceea ce privește căldura pentru această perioadă a anului.

Spre exemplu, joi, 27 aprilie, la ora 17.00, termometrele arătau temperaturi de 38,7 °C în Cordoba și 37,8 °C în Sevilla, Andaluzia, potrivit Agenției Naționale de Meteorologie.

După o iarnă anormal de uscată și călduroasă, locuitorii, politicienii și oamenii de știință mizau pe această lună aprilie pentru a diminua efectele secetei care afectează țara. „Situația este alarmantă în regiunile Catalonia și Andaluzia, unde rezervoarele de apă sunt la mai puțin de 25% din capacitate”, afirmă cu îngrijorare Jorge Olcina, șeful laboratorului de climatologie de la Universitatea din Alicante.

În aceste două regiuni, autoritățile locale au impus restricții încă de la sfârșitul lunii februarie: udarea grădinilor și umplerea piscinelor sunt interzise, ​​iar irigațiile agricole au fost reduse.

În satul Jaén, din inima Andaluziei, mii de enoriași au mers până acolo încât au organizat o procesiune, luni, 1 mai, pentru a-i cere ploaie lui ”El Abuelo”, o statuie a lui Hristos purtându-și crucea. Statuia nu mai fusese scoasă din subsolurile Bisericii din 1949.

"Nici în restul Spaniei situația nu este mai bună. Starea rezervelor este din ce în ce mai îngrijorătoare în regiunile Valencia, Murcia, Castilia - La-Mancha și Extremadura. Stocul de apă disponibil a coborât la sub 40% din capacitatea totală", a mai spus Jorge Olcina.

„Spania se confruntă cu o secetă severă, încă din vara lui 2022 și a iernii uscate care a urmat”, explică Serge Zaka, conferențiar și specialist în agroclimatologie. „Starea actuală a solului și a rezervelor de apă este de fapt cea cu care ne confruntam, de obicei, în luna august. Acest lucru este fără precedent”.

Grădina de legume a Europei este în pericol

În această țară deseori numită „grădina de legume a Europei”, deoarece exportă o mare parte din producția agricolă, fermierii sunt primele victime ale acestei secete istorice.

Potrivit Comitetului pentru Agricultură (Coag), unul dintre principalele sindicate agricole, 60% din culturile cerealiere neirigate sunt în prezent „asfixiate” de lipsa precipitațiilor. „Este vorba mai ales de cerealele plantate toamna și recoltate primăvara, precum grâul și orzul”, precizează Serge Zaka. „Din lipsa apei însă, dezvoltarea lor a fost întreruptă înainte de a ajunge la maturitate. Prin urmare, nu le vom putea recolta”.

"Și culturile de măslini, fistic și migdali vor fi afectate, cu siguranță. Pentru că, deși acestea sunt obișnuite cu climatele uscate, suferă din cauza temperaturilor excesiv de ridicate", mai spune el. "În ceea ce privește fructele și legumele, în fermele mici în care nu se fac irigații, cultivatorii încearcă să amâne cât mai mult momentul semănării, în așteptarea unor condiții mai favorabile. Dar cu cât trece mai mult timp, cu atât mai mult crește riscul de a rămâne fără culturi sezonul acesta."

„Marile culturi irigate din sudul Spaniei ar trebui să fie protejate, dar, din cauza lipsei de apă și a restricțiilor impuse, fermierii vor fi, cu siguranță, obligați să-și micșoreze recoltele”, conchide Serge Zaka. Pe scurt, numai culturile apropiate de coastă și udate cu apă de la stațiile de desalinizare ar putea reuși în cele din urmă să supraviețuiască.

Pentru a ajuta fermierii, guvernul spaniol a anunțat deja o serie de măsuri fiscale, inclusiv o reducere cu 25% a impozitului pe venit, de care ar trebui să beneficieze 800.000 de agricultori.

Limitele unui model intensiv

„Această secetă ne arată limitele modelului agricol spaniol, care consideră, în mod eronat, că are apă din abundență”, denunță la rândul său Julio Barea, un reprezentant al Greenpeace Spania. Astăzi, doar pentru sectorul agricol se folosesc 80% din resursele de apă dulce ale țării.

Confruntată cu lipsa recurentă a apei, țara a pus la punct sute de baraje și infrastructură pentru devierea apei din râuri încă din anii 1950. În total, conform societății de construcții hidrotehnice, există aproximativ 1.200 de baraje – un record în Europa – majoritatea fiind amplasate în partea de sud a țării. Suficient pentru a hrăni culturile intensive – de departe cele mai ”lacome” – câmpurile micilor agricultori, dar și activitățile profesioniștilor din turism.

„Aceste infrastructuri ne-au încurajat să ne folosim rezervele fără moderație, pentru a susține acest tip de agricultură bazată pe irigații și a câștiga acest titlu de „grădina de legume a Europei””, continuă activistul. "Dar cu ce preț? Ne-am adus pânzele freatice într-o stare de stres hidric. Astăzi, cu consecințele din ce în ce mai vizibile ale încălzirii globale, acest model nu mai este deloc sustenabil".

Deșertificare

Cu atât mai mult cu cât această supraexploatare a apelor subterane, combinată cu schimbările climatice, accelerează „deșertificarea Spaniei”, explică Patricio Garcia-Fayos, directorul Centrului de Cercetare pentru Deșertificare din Valencia.

„Din cauza schimbărilor climatice, secetele devin din ce în ce mai dese, mai intense, iar temperaturile cresc. Acest lucru accelerează uscarea vegetației, solul își pierde fertilitatea și capacitatea de a stoca apă. Și acest fenomen se accelerează odată cu supraexploatarea apelor subterane”, spune el.

„De aceea, este esențial să luptăm împotriva schimbărilor climatice și, în același timp, să învățăm să gestionăm mai bine rezervele de apă, altfel, o mare parte a Spaniei se va deșertifica în câțiva ani”.

O alertă dată deja de ONU care estimează că aproape 75% din teritoriu este acum în proces de deșertificare.

Dincolo de acest cerc vicios, această deșertificare crește și riscul de incendii, plantele moarte fiind combustibilii perfecți. În 2022, Spania a fost țara europeană cea mai afectată de incendiile forestiere, cu aproape 500 de incendii care au devastat peste 300.000 de hectare, potrivit Sistemului European de Informații privind Incendiile Forestiere.

În 2023, autoritățile estimează că deja aproximativ 40.000 de hectare sunt afectate de acest fenomen, favorizat de temperaturile ridicate, solurile uscate și vânturile calde. Agenția de Meteorologie a lansat deja o alertă de „risc crescut de incendiu” pe o mare parte a teritoriului.

În fața acestor semnale de alarmă, toți specialiștii ajung la aceeași concluzie: „Trebuie să ne adaptăm urgent la acest climat nou, mai arid, și să regândim întregul management al apei”, insistă Jorge Olcina, care solicită stabilirea unui plan hidrologic național.

Traducere de Adriana Petrescu după un articol publicat de France24