În Suedia, dincolo de Cercul Polar, complicata metamorfoză a unui oraș minier (reportaj)

"Eu îi spun: tu realizezi? Luăm parte la un eveniment istoric, construim un oraș nou în locul celui vechi ", povestește primarul Gunnar Selberg , arătând spre o machetă din holul primăriei. "Și atunci ea se enervează pe mine, e dezamăgită, nu mai vrea să vadă orașul vechi, spune că o face să sufere...".

La Kiruna se află de fapt cea mai mare mină subterană din Europa. Orașul, înființat la începutul secolului al XX-lea în același timp cu compania minieră LKAB pentru a exploata un imens zăcământ feruginos situat la 200 km nord de Cercul Polar, tocmai și-a inaugurat noul centru al orașului în septembrie, la aproximativ trei kilometri de cel vechi.

Odată cu slăbirea subsolului, cartierele vechi pur și simplu riscau să se prăbușească.

Au trecut 15 ani de când au început primele lucrări pentru „mutare”, costurile estimându-se la 3 miliarde de euro, parțial acoperite de LKAB. Conform ultimelor estimări, lucrările vor dura încă 20-30 de ani, poate dublu dacă mina va obține autorizație pentru a săpa și mai adânc.

Între două lumi

Noua primărie, cu un superb decor circular realizat de arhitectul danez Henning Larsen, a fost prima clădire care inaugurată, în 2018. Ceasul de fier din orașul vechi a fost instalat simbolic în fața intrării.

În noul oraș a răsărit turnul înalt al unui hotel modern, precum și un mare centru comercial mare au . Puțin mai departe, niște  macarale lucrează pe un șantier unde se construiește o piscină.

Dar mulți, inclusiv primarul, recunosc că procesul este greu.

"Oamenii cred că este fantastic!, că este un proiect uriaș”. Operatorul (minei) LKAB prezintă întotdeauna o imagine pozitivă, în care toată lumea este fericită, dar nu este cazul tuturor", recunoaște domnul Selberg.

„Acolo, suntem în mijlocul vadului”, descrie el, e un oraș tăiat în două între ceea ce încă nu s-a închis și ceea ce tocmai s-a deschis. „Oamenii continuă să-și dorească să meargă la un restaurant sau să iasă în orașul vechi, dar în același timp, magazinele se deschid aici”.

Clădiri întregi din centrul vechi al orașului, golite de ocupanții și magazinele lor, sunt acum înconjurate de mari palisade albastre pentru a bloca accesul până la începerea lucrărilor de demolare.

În prezent, 6.000 de oameni sunt afectați, chiar mai mulți dacă LKAB ajunge să sape mai adânc. De asemenea, compania tocmai a anunțat descoperirea a ceea ce ar fi cel mai mare zăcământ de pământuri rare din Europa, chiar la nord de oraș.

Timpul se scurge pentru Kiruna unde cea mai mare școală din oraș, al cărei nou sediu nu este încă gata, se confruntă cu fisuri mari din cauza tasării pământului. Există și îngrijorări că actualul spital va deveni inutilizabil înainte ca cel nou să vadă lumina zilei, peste câțiva ani.

Cele mai frumoase case istorice au fost sau vor fi transportate, întregi, pe convoaie speciale. Superba biserică de lemn roșu, mândria orașului Kiruna, va avea același destin în 2026.

În magazinul său - cel mai vechi din oraș, fondat în 1907 - Mari-Louise Olsson susține clar că ea chiar nu vrea să se mute.

Străzi fantomă

Imbatabilul LKAB, proprietarul locului, i-a acordat câteva luni de închiriere suplimentară, cu condiția să accepte cecul de despăgubire - în valoare de aproximativ 65.000 de euro - și amplasarea într-un nou magazin modern din noul centru al orașului.

„Sunt tristă și dezamăgită de toate acestea”, oftează negustoarea de 63 de ani, care vinde suveniruri și obiecte de artizanat lucrate de indigenii sami din Laponia.

"Mina este esențială, dar aș dori să se acorde mai multă atenție altor companii. Din cauza minei nu putem rămâne aici ani de acum înainte", spune ea pentru AFP, în timp ce fiica sa are grijă de clienți.

Cartierul copilăriei sale a fost distrus anul trecut, iar magazinul este unul dintre ultimele încă deschise în centrul vechi al orașului, care devine din ce în ce mai fantomatic.

"Cum poți cumpăra povestea unui om? Nu poate fi niciodată compensată cu bani. Asta simțim și legat de magazin, că nimănui nu-i pasă ...”, adaugă cu tristețe.

Traducere de Eremia Iulia Maria, după articolul publicat de France 24