Qsarnaba, "satul trandafirilor" din Liban

Cu un sac mare și alb legat în jurul taliei, Zahraa Sayed Ahmed culege cu mișcări sigure florile al căror miros cuprinde întreaga vale. "Nu există nimic mai frumos decât trandafirii", spune zâmbind femeia de 37 de ani, al cărei nume, în limba arabă, înseamnă "floare".

"Aici, sezonul trandafirilor este cel mai frumos anotimp", adaugă ea, aplecându-se deasupra tufelor de trandafiri cu nuanțe de verde și roz, care contrastează cu hainele ei albe.

Sezonul durează doar câteva săptămâni în Qsarnaba, un sat din estul câmpiei Bekaa, unde tradiția este transmisă din generație în generație.

Femeile sunt, în principal, cele care, cu ajutorul unor mănuși adesea străpunse de spini, se ocupă cu culegerea acestor florilor prețioase.

Trandafirul de Damasc, numit după capitala siriană situată de cealaltă parte a munților, este cea mai utilizată floare în producerea uleiului esențial prezent în parfumuri și produse cosmetice. Specialiștii susțin că ar avea și proprietăți terapeutice antiinfecțioase și relaxante.

În Orientul Mijlociu, apa de trandafiri este folosită atât în produsele de patiserie, cât și ca băutură răcoritoare.

O tradiție din vremea Cruciadelor

Exportat în Europa în timpul Cruciadelor, acest trandafir cu parfum îmbătător este cultivat în prezent în Siria, Franța, Maroc, Iran și Turcia.

Leila al-Dirani, proprietara câmpului de trandafiri, se ocupă împreună cu soțul și fiul ei de culegerea florilor. Anul acesta, "nu ne permitem să mai angajăm muncitori", spune cu tristețe horticultoarea în vârstă de 64 de ani, deoarece "prețurile (de vânzare) nu sunt deloc bune".

De la sfârșitul anului 2019, Libanul este afectat de o criză economică care a dus la deprecierea monedei naționale, condamnând o mare parte din țară la sărăcie.

Potrivit lui Daher al-Dirani, un oficial local, "valoarea culturilor a scăzut cu aproape 80% din cauza crizei. "

Cu toate acestea, Leila al-Dirani continuă să zâmbească: "trandafirii îți dau speranță, te calmează și îți dau puterea de a merge mai departe".

În fiecare casă, un alambic, oricât de mic...

Într-o magazie, trandafirii sunt întinși pe jos, recolta este cântărită, muncitorii sunt plătiți în funcție de cantitatea colectată, iar prețioasele flori sunt împărțite în saci.

© JOSEPH EID / AFP

Apoi, Zahraa se ocupă de distilarea prin care se obține obține apa de trandafiri. Ea îmbuteliază și etichetează manual mica ei producție pe care o vinde ulterior în toată țara.

"Să producem apă de trandafiri face parte din moștenirea noastră", spune Zahraa, umplând cu flori un alambic placat cu cupru care a aparținut bunicului ei.

"Am crescut făcând apă de trandafiri", spune ea. "În fiecare casă din Qsarnaba există un alambic, oricât ar fi el de mic"

Dintr-un kilogram de flori, tânăra produce până la o jumătate de litru de apă de trandafiri. De asemenea, ea face gemuri și siropuri, umple săculeți cu flori uscate și prepară ceaiuri din plante.

Satul "produce 60% din trandafirii de Damasc și din apa de trandafiri din tot Libanul", afirmă cu mândrie Zahraa. O producție pentru care Qsarnaba merită, pe drept, titlul de "sat al trandafirilor".

Traducere de Cornelia Mohora după articolul publicat de France24.