Columbia: Supraproducție de frunze de coca, prețurile scad, fermierii suferă

Cu mâinile bătătorite de la muncă și cu pielea arsă de soare, ”Carlos” (se prezintă cu un nume fictiv, pentru că se teme să nu atragă atenția indivizilor înarmați care patrulează în zonă), lucrează pe cele două hectare dedicate prețioasei frunze în ferma sa din Llorente, un municipiu din departamentul Narino, în sudul țării.

Echipele sale de culegători, supranumite „raspachines”, rup cu mâinile goale frunzele arbuștilor din jur.

Apoi le zdrobesc, le usucă, le amestecă cu mai multe produse chimice, apoi totul se „gătește” pe o mică sobă cu gaz, până se transformă într-un fel de pastă de coca care ulterior, într-un alt laborator, va fi transformată în pudră.

Carlos, în vârstă de 36 de ani, avea mulți cumpărători pentru marfa sa. Dar, de data aceasta, nu a reușit să găsească un cumpărător pentru cele opt kilograme de materie primă prelucrată. Și din cei 660 de dolari pe care i-a cheltuit pentru întreținerea câmpurilor, a recoltei și pentru prelucrare, nu a reușit să obțină decât 154 de dolari din vânzarea mărfii. Așa că, în așteptarea creșterii prețurilor, continuă să strângă în depozit pungi cu pasta de coca.

„Prețurile sunt cu adevărat foarte mici”, se plânge, el în micul său laborator improvizat. „Singura opțiune este să o păstrezi”, afirmă el, îngrijorat că nu va mai putea să-și întrețină familia.

Alternative sintetice, probleme pentru traficanți...

Creșterea opiaceelor ​​sintetice precum fentanilul, supraproducția de coca și loviturile încasate de către traficanții de droguri sunt câteva dintre ipotezele propuse pentru a explica această prăbușire a prețurilor, care pune capăt anilor de „glorie a cocăi” în Columbia.

De această cultură depind veniturile a cel puțin 250.000 de familii, sau 1,5% din cei 50 de milioane de locuitori ai țării,  conform cifrelor oficiale, în timp ce banii obținuți din traficul de droguri reprezintă de la 2 până la 3% din PIB-ul Columbiei.

Criza afectează întreaga parte a acestei coaste a Pacificului, o regiune săracă, dominată de dizidenții din gherilele FARC, care au respins acordul de pace din 2016. Aproape 44% din cele 204.000 de hectare de culturi pentru droguri ale Columbiei se află acolo, potrivit unui raport din 2021 al Biroul Națiunilor Unite împotriva Drogurilor și Criminalității (UNODC).

În municipiul Olaya Herrera, fermierul Nilson Solis resimte și el efectele crizei: „în acest moment, din coca nu se mai câștigă mult, abia reușești să supraviețuiești, prețurile au fost mai mult sau mai puțin bune (...) dar de ceva vreme, au scăzut”.

Felipe Tascon, directorul programului de substituție voluntară al guvernului, suspectează că „pactele de neagresiune” dintre grupurile armate au fost încălcate, circulația cocăi din regiune fiind perturbată de către carteluri. Și el crede că există „supraproducție”.

Conform lui Julian Quintero, directorul unui ONG care luptă împotriva drogului „Echele Cabeza”, coca are din ce în ce mai multă „alcalinitate și randament”, astfel că este nevoie de mai puține frunze pentru a produce cocaină.

„Gusturi” care se schimbă

Pe 13 mai, președintele de stânga Gustavo Petro a vizitat Olaya Herrera, unde kilogramul de pasta de cocă a coborât de la o medie de 695 la maximum 440 de dolari americani, potrivit liderilor acestei comunități.

Este „probabil ca cererea scăzută de pastă de coca” să fie legată „de faptul că nord-americanii și-au schimbat gusturile”, a afirmat președintele, care pozează în apărătorul acestor mici fermieri, pe care îi consideră victimele traficului internațional și a traficanților.

În Statele Unite, unde 97% din cocaină este de origine columbiană, câștigă acum teren opiaceele sintetice precum pastilele de fentanil, care creează mai multă dependență decât pulberea albă. În opinia domnului Quintero, cocaina a devenit un drog pentru consumatorii „bogați”.

Între timp, criza se instalează în Narino, unde rafturile magazinelor sunt goale.

Unii sunt de părere că scăderea prețurilor este o consecință a transferului într-o închisoare americană a lui „Otoniel”, liderul celui mai mare cartel din țară, „Clan del Golfo”, ce a avut loc în mai 2022.

Nilson spune că deja caută alternative, cum ar fi exploatarea forestieră ilegală. „După ce facem un bilanț (al recoltelor), nu mai rămâne nimic. Abia ne ajung banii pentru niște orez și puțin ulei”

Traducere de Adriana Petrescu după un articol publicat de France24