Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Jurnal Rural European - 29 ianuarie

jurnal_european_4.jpg

Reprezentanții agricultorilor din Europa se plâng de legislația tot mai complicată
Reprezentanții agricultorilor din Europa se plâng de legislația tot mai complicată
Image source: 
RFI

Fermierii europeni se arată nemulțumiți de actuala Politică Agricolă Comună, mai ales de modul în care aceasta a fost gestionată. Ei susțin că pe parcurs au apărut costuri suplimentare, uneori prea mari, și acuză în continuare birocrația excesivă.

Reprezentanții agricultorilor din Europa se plâng și de legislația tot mai complicată și mai greu de înțeles, spunând că până acum nu a apărut nici un nou sistem de împărțire a banilor. Și pentru a mai rezolva uneloe probleme, ei cer, între altele, condiții egale și echitabile de concurență pentru fermierii din toate statele comunitare, simplificarea PAC, în același timp cu menținerea unui buget semnificativ, dar și un nivel egal de plăți directe pentru toate țările Uniunii Europene.

Pe lângă aceste cerințe, fermierii europeni mai vor păstrarea producției agricole în zonele rurale, funcționarea echitabilă a lanțului alimentar și noi forme pentru managementul riscului, împreună cu asigurarea veniturilor fermierilor.

Între alte solicitări se află și aceea că degresivitatea plăților directe trebuie să fie sub controlul statelor membre, adica fiecare țară să decidă dacă aplică sau nu acest instrument financiar, dar și o legislație comunitară care să asigure o calitate similară a acelorași mărci de alimente în toate statele membre ale Uniunii.

Ce e bun din viitorul PAC pentru România?

Cât privește viitorul fermierilor români în Politica Agricolă Comună, directorul general adjunct al DG AGRI Mihail Dumitru spune că este nevoie de creșterea competitivității, iar pentru asta trebuie îmbunătățită structura exporturilor și stimulată promovarea produselor agroalimentare cu o valoare adaugată mai mare.

De asemenea, reprezentantul DG AGRI consideră și că procesul de consolidare și restructurare al fermelor mici este crucial pentru dezvoltarea agriculturii și că organizarea producătorilor, cercetarea și inovarea trebuie promovate în aceeași măsură.

Oficialul european menționează că propunerile Comisiei în PAC 2020 pentru sprijinul acordat deținătorilor de ferme mici și tinerilor fermieri se bazează în mare parte pe acordarea plăților distributive și înlesnirea procedeelor de transfer inter-generațional al proprietății, adică moștenire, taxe de succesiune și sisteme de impozitare.

Fonduri europene, cu anumite condiții

Comisia Europeană încearcă tot mai mult să asigure independența justiției din țările membre și dorește să acorde subvenții doar pentru statele care au sisteme judiciare independente. Această perspectivă afectează evident și subvențiile din viitoarea Politică Agricolă Comună. Propunerea a fost elaborată în contexul crizelor judiciare din țări precum Polonia și Ungaria. Structurarea bugetului Uniunii Europene de după 2020 va include și condiția ca statele membre europene sa aibă ”sisteme judiciare funcționale și independente” pentru a fi eligibile să acceseze subvențiile.

Propunerea a fost susținută de mai mulți comisari UE și urmează a fi prezentată oficial în cadrul planurilor Bruxellesului de structurare a viitorului buget. Și Germania susține inițiativa de a înăspri condițiile de acordare a fondurilor europene și chiar de a le suspenda pentru țările care își îngrădesc propriul sistem judiciar, așa cum ar fi Polonia.

România este direct vizată de un asemenea potențial viitor. Preşedintele şi prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker şi Frans Timmermans, au dat publicităţii o declaraţie comună în care îşi exprimă îngrijorarea faţă de evoluţiile recente din România şi subliniază că CE avertizează din nou cu privire la pericolul regresării şi va analiza în detaliu modificările finale aduse legilor justiţiei.

Bani în plus pentru apicultori

Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European a discutat un raport privind perspectivele și provocările pentru sectorul apicol. Documentul propune creșterea bugetului european la 47 de milioane de euro pe an, o subvenție nouă și directă care să fie acordată apicultorilor și scutirea acestora de la plata unor obligații fiscale.

Cât privește un nou sistem de sprijin direct pentru apicultori, acesta ar urma să fie plătit pe baza numărului de colonii, și, în plus, parlamentarii europeni vor introducerea în Uniune a unui program de educație uniform și de înaltă calitate, la nivel de bază și profesional, în domeniul apiculturii. De asemenea, europarlamentarii consideră că ar trebui să se acorde apicultorilor scutiri fiscale în fiecare stat membru, având în vedere importanța activității lor pentru agricultură și mediu și invită statele membre să flexibilizeze normele stricte privind transportul rutier aplicabile în cazul apicultorilor, în special prin exceptarea acestora de la utilizarea tahografului pe distanțe mai mari de 100 km, pentru a promova migrația roiurilor de albine.

Sectorul apicol face parte integrantă din agricultura europeană, fiind sursa principală sau una dintre sursele adiționale de venit pentru peste 500 000 de cetățeni ai spațiului comunitar.

Digitalizarea încă merge greu

Pentru 75% dintre fermierii români telefonul mobil este un instrument nelipsit în fiecare zi, însă doar 17% dintre fermieri folosesc un software pentru administrarea fermei, arată un studiu realizat o companie agricolă digitală.

Studiul arată că fermierii din Europa de Est şi Franţa aleg telefoanele mobile într-o proporţie extrem de ridicată, în timp ce fermierii italieni folosesc extrem de rar smartphone-uri, alegând în schimb computerele, laptopurile şi tabletele. Studiul mai arată că 49,5% dintre respondenţii din România folosesc ca principal instrument de ţinere în evidenţă a terenurilor şi lucrărilor agricole o agendă, 20% programele de tip Excel, 13,5% declară că nu consideră ca au nevoie de astfel de instrumente, în timp ce doar 17% folosesc un program informatic sau o aplicaţie dedicată pentru administrarea fermei. În comparaţie cu situaţia din România, 44% dintre fermierii francezi şi 40% dintre cei germani utilizează un software sau o aplicaţie de management al fermei.

Ascultă Jurnal Rural European din 29 ianuarie