Fermierii, favorizați în relația cu marile magazine?

De punerea în aplicare și eventualele sancțiuni nu se va ocupa însă un organism european, ci autoritățile naționale, potrivit propunerii făcute de executivul UE. Operatorii mai mici din lanțul de aprovizionare cu alimente, inclusiv fermierii, sunt vulnerabili față de practicile comerciale neloiale utilizate de partenerii din cadrul lanțului, pentru că nu au putere de negociere și alternative pentru vânzarea produselor lor către consumatori, susține Comisia. Practicile comerciale neloiale care urmează a fi interzise sunt plățile întârziate în cazul produselor perisabile, anulările în ultimul minut ale comenzilor, modificările unilaterale sau retroactive ale contractelor și obligarea furnizorului la plata produselor irosite.

Alte practici vor fi permise numai dacă fac obiectul unui acord prealabil, clar și lipsit de ambiguitate între părți: faptul că un cumpărător returnează unui furnizor produsele alimentare nevândute; faptul că un cumpărător impune unui furnizor o plată pentru garantarea sau menținerea unui acord de furnizare pentru produse alimentare; faptul că un furnizor plătește pentru promovarea sau comercializarea produselor alimentare vândute de cumpărător, după cum aflăm de la corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghișan.

Cât privește soarta fermierilor români în viitoarea Politică Agricolă Comună, autoritățile de la București susțin că nu există motive de teamă. Știm că ar urma să fie mai puțină birocrație în obținerea banilor europeni, mai multă flexibilitate și adaptabilitate și mai puține controale. O recentă consultare publică, inițiată de Comisie, a arătat că fermierii sunt de părere că simplificarea PAC și digitalizarea vor atrage noi investiții în agricultură. A fost și în România o consultare națională pe tema viitoarei PAC – cum să fie creionată ca să nu fie discriminatorie. Care e situația acum aflăm de la Alexandru Potor, secretar de stat în MADR, cel care discută la Bruxelles cererile fermierilor autohtoni.