Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


S-a îmbunătățit guvernarea în România odată cu aderarea la UE? (raport SAR)

eu_1.jpg

Aderarea și schimbările instituționale, economice și sociale nu au reușit să diminueze decalajul de dezvoltare
Aderarea și schimbările instituționale, economice și sociale nu au reușit să diminueze decalajul de dezvoltare
Image source: 
Public Domain Pictures

La sfârșitul lui 2018, România nu va îndeplini criteriile nominale de convergență pentru aderarea la zona euro, arată un raport al Societății Academice din România. Pe lângă deficitul bugetar, inflația, dar și nivelul dobânzilor, vor fi peste limita stabilită.

În 2018, România va trece pentru prima dată în istoria sa pragul de 10.000 USD venit pe cap de locuitor, promovând astfel în categoria țărilor cu venituri medii; totodată, fiecare român are în termeni reali de două ori mai mult venit față de anul 2000, anul în care România a fost invitată să adere la Uniunea Europeană.

Cu toate acestea, aderarea și schimbările instituționale, economice și sociale pe care acest proces le-a presupus nu au reușit să diminueze decalajul de dezvoltare și să ne aducă mult așteptata prosperitate. În acest sens, o serie de reforme realizate în perioada preaderării au fost ulterior inversate, slab implementate sau chiar mimate. O parte semnificativă a forței de muncă a emigrat între timp în restul Uniunii, iar țara, similar cu Bulgaria, nu a adoptat Euro și nici nu a fost acceptată în zona Schengen, rămânând astfel o țară europeană de rang doi.

Acest fapt nu este nicăieri mai vizibil decât în persistența Mecanismului de Cooperare și Verificare, dedicat acestor două țări în special din cauza statului de drept, considerat mai problematic înainte de aderare comparativ cu celelalte candidate postcomuniste, precum Ungaria și Polonia. Deși inițial mecanismul trebuia să dureze doar trei ani, este încă în vigoare în 2018 și multe controverse i-au înconjurat funcționarea în ultimul deceniu.

Greu de judecat, într-adevăr: până în 2018, România a închis 18 miniștri, un fost prim-ministru și a trimis în judecată un premier în timpul mandatului, în timp ce Bulgaria nu a făcut nimic asemănător. În plus, după zece ani, indicatorii de percepție privind corupția și statul de drept în cele două țări sunt alarmant de apropiați de valorile din 2007, dar și una de cealaltă. Și mai paradoxal, Bulgaria stă mult mai bine la capitolul absorbție fonduri europene și construirea de infrastructură în acest răstimp.

Cu toate acestea, România e considerată un succes și Bulgaria nu, fiind intens promovată ca atare în alte țări, mai ales de Fondul Monetar Internațional, și diverse agenții guvernamentale americane.

Datele apar în ”Raportul anual de analiză și prognoză România 2018”, întocmit și prezentat de experții Societății Academice din România. Concluziile sunt prezentate la RFI de unul dintre autori, Clara Volintiru.

 

Toate edițiile emisiunii Actualitatea de prânzhttps://www.rfi.ro/tag/actualitatea-de-pranz

Ascultă interviul acordat RFI de Clara Volintiru