Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Jurnal Rural European - 04 iunie

jurnal_european_5.jpg

Plățile directe vor fi condiționate de cerințe mai stricte privind mediul și clima
Plățile directe vor fi condiționate de cerințe mai stricte privind mediul și clima
Image source: 
RFI

Phil Hogan, comisarul pentru agricultură și dezvoltare rurală, a anunțat că în viitorul exercițiu bugetar fermele mici și medii vor primi un sprijin mai mare pe hectar, dar va fi plafonată, la 100.000 de euro, suma primită de marii fermieri.

Statele Uniunii vor trebui să rezerve cel puțin 2 % din alocarea lor destinată plăților directe pentru a-i sprijini pe tinerii fermieri la instalare. Acest sprijin va fi completat prin sprijin financiar pentru dezvoltarea rurală și diferite măsuri de facilitare a accesului la terenuri și la transferul acestora.

O proporție de cel puțin 30 de procente din fiecare alocare națională pentru dezvoltarea rurală va fi dedicată măsurilor legate de mediu și climă. De asemenea, spune Phil Hogan, se preconizează că 40% din bugetul general al PAC va contribui la acțiuni climatice, iar managementul riscului va fi în mod obligatoriu inclus în planurile strategice naționale.

Uniunea Europeană are în vedere un nou sistem de monitorizare - verificarea terenurilor prin satelit, pentru reducerea controlului și verificărilor asupra fermierilor.

Vestea mai puțin bună pentru statele cu o mai scăzută putere financiară este aceea că, pentru evitarea reducerii bugetului alocat Pilonului 2, țările comunitare trebuie sa se implice financiar mai mult.

Eurodeputații nu vor reducerea PAC

Parlamentul European denunţă tăierile de fonduri din Politica Agricolă Comună şi politica de coeziune, propuse de Comisia Europeană. ”Parlamentul European deplânge faptul că această propunere induce în mod indirect o diminuare a nivelului PAC şi al politicii de coeziune”, se spune în rezoluţie, adoptată cu 409 voturi pentru şi 213 împotrivă. Eurodeputaţii ”se opun în special oricărei tăieri drastice cu efecte negative asupra naturii şi obiectivelor acestor politici, precum reducerile propuse pentru Fondul de Coeziune”, care vine în ajutorul ţărilor membre mai sărace.

Aceste propuneri de tăieri de fonduri pentru două politici emblematice ale Uniunii Europene, care concentrează aproape două treimi din bugetul UE, au provocat deja reacţii puternice din partea statelor membre. Eurodeputaţii le consideră cu atât mai problematice cu cât ei au constatat ”divergenţe” cu Comisia ”în modul de prezentare şi de comunicare” a cifrelor care permit compararea viitorului buget cu cel precedent. Comisia Europeană a propus la începutul lunii mai reduceri de 5% pentru PAC şi de 7% pentru politica de coeziune.

Parlamentul European, a cărui metodă de calcul este diferită şi ţine cont mai ales de inflaţie, consideră însă că reducerea ar fi, de fapt, de peste 15% pentru agricultură şi de 10% pentru politica de coeziune.

Polonia pierde mult la dezvoltare rurală

Fondurile europene acordate Poloniei se vor reduce substanțial, astfel că Varșovia va primi cu 26,6% mai puțini bani pentru fondul de dezvoltare a suprafețelor rurale. Și state precum Ungaria, Cehia, Slovacia sau țările baltice vor primi fonduri reduse în viitorul exercițiu financiar al PAC.

Conform oficialilor polonezi, fondurile pentru dezvoltarea rurală sunt extrem de importante, având în vedere nevoia de infrastructură a acestor comunități, iar reducerea cu mai mult de un sfert nu le servește interesele. ”Pentru noi fondul acesta este foarte important, pentru că finanțează modernizarea economiilor locale, zonele din jurul satelor, construirea drumurilor locale, canalizarea, conductele de apă”, spune președintele Consiliului Național al Camerei Agricole.

În noul exercițiu financiar al PAC, fondurile europene acordate României nu se vor reduce, ba chiar vor înregistra o creștere ușoară de 0,4%. Astfel, România va primi peste 13 miliarde de euro în noul PAC. Motivul este legat de continuarea convergenței, adică încercarea Uniunii Europene de a egaliza subvențiile plătite fermierilor din statele membre.

Apa reziduală, folosită în irigații

Uniunea Europeană vrea să reutilizeze, în mai mare măsură, apa reziduală pentru irigații agricole pentru a reduce consumurile energetice și impactul asupra mediului. Comisia a propus norme care să stimuleze și să faciliteze reutilizarea apei în UE pentru irigații, care, spune Executivul european, vor ajuta fermierii să valorifice cel mai bine apele reziduale nepotabile, diminuând deficitul de apă și protejând, totodată, mediul și consumatorii.

Regulamentul vizează reducerea deficitului de apă în întreaga UE, în contextul adaptării la schimbările climatice. Se va asigura, astfel, faptul că apele reziduale tratate destinate irigațiilor agricole sunt sigure, oferind, așadar, protecție cetățenilor și mediului înconjurător, susține Comisia Europeană. Reutilizarea apei este practicată astăzi în UE cu mult sub potențialul său, în pofida faptului că impactul asupra mediului și energia necesară pentru extragerea și transportul de apă dulce sunt mult mai semnificative, spune Executivul UE.

Vor fi impuse cerințe minime pentru reutilizarea apelor tratate provenind de la stațiile de epurare, vizând elementele microbiologice (de exemplu, nivelurile de bacterii E. coli) și cerințe în materie de monitorizare permanentă. Stabilirea unor cerințe minime va asigura faptul că apa recuperată produsă în conformitate cu noile norme va fi sigură pentru irigații.

 

Toate edițiile emisiunii Jurnal Rural Europeanhttps://www.rfi.ro/tag/jurnal-rural-european

Ascultă Jurnal Rural European din 04 iunie 2018