Jurnal Rural - 24 septembrie

Uniunea este un lider mondial în ceea ce privește inovarea în agricultură, lucru ușor de observat prin productivitatea fermelor, dar provocarea este transmiterea tuturor inovațiilor din teorie în practică, consideră comisarul Hogan, care adaugă că acest lucru se realizează prin Parteneriatul European pentru Inovare.

Angajamentul Comisiei în preluarea tehnicilor digitale este dovedit chiar de propunerea de a crește bugetul pentru cercetare în domeniul agricol cu 10 miliarde de euro, o parte semnificativă urmând a fi alocată chiar pentru cercetări în domeniul agriculturii de precizie, a adăugat Hogan. Investiția majoră în cercetare are drept scop nu doar descoperirea unor noi tehnici, ci și transferul acestora din laboratoare în ferme, pentru a menține nivelul ridicat de competitivitate a fermierilor europeni.

În contextul unei cereri ridicate de produse agro-alimentare, UE vrea să producă ”mai mult cu mai puțin” pentru a proteja mediul. De aceea, asociații din domeniul agricol au solicitat Comisiei să fie mai ambițioasă cu planurile de a încuraja agricultura de precizie, pentru a profita de revoluția digitală și a introduce noi tehnologii cu ajutorul viitoarei politici agricole comune.

Sute de milioane pentru fermieri

Banca Europeană de Investiții acordă României un credit de 450 milioane de euro, bani ce vor fi utilizați pentru finanțarea proiectelor de dezvoltare rurală aferente PNDR. Proiectele vor contribui la dezvoltarea a peste 3.000 de ferme, la susținerea afacerilor din domeniul rural, dar și la îmbunătățirea serviciilor pentru populația de la sate. ”Împrumutul se adaugă granturilor UE și vizează cu precădere creșterea competitivității în sectorul agricol și cel forestier, mai buna gestionare a resurselor naturale și încurajarea practicilor agricole ecologice. Asta înseamnă dezvoltarea economiei rurale, crearea de locuri de muncă și dezvoltarea întreprinderilor locale, a infrastructurii, serviciilor și, mai presus de toate, va dezvolta resursele umane prin activități de formare și sprijin consultativ”, spune președintele Băncii Europene de Investiții.

În ultimii ani, activitățile desfășurate de BEI în România au crescut continuu, împrumuturile acordate anul trecut atingând valoarea de peste 1,3 miliarde de euro, cu 27% mai mult decat in 2016.

Lege pentru abatoare mobile

Un grup de parlamentari propune un proiect de lege prin care să fie înființare abatoare mobile în fiecare judeţ şi în Bucureşti, având ca obiect de activitate abatorizarea animalelor şi comercializare cărnii. Abatorul mobil ar urma să funcționeze ca organism prestator de servicii publice de interes local sau judeţean, după caz, atât pentru persoanele fizice, cât şi pentru persoanele juridice. Potrivit propunerii, sumele necesare pentru finanţarea înfiinţării abatoarelor mobile se asigură de la bugetul de stat, din fonduri europene sau alte fonduri legale constituite.

Inițiatorii legii spun că această practică este folosită în Europa încă din 1950 și că un abator mobil își poate amortiza costurile în circa trei ani. O astfel de unitate mobilă de sacrificare, acceptată de legislația UE, dispune de 8 angajați în domeniu, care pot sacrifica 40 de vite mari într-o tură de 8 ore.

Principalul avantaj pe care îl poate oferi un astfel de punct mobil de sacrificare se referă la fiscalitate, și anume, micii crescători de animale pot obține certificate sanitar-veterinare, astfel că își pot comercializa producția în orice punct de desfacere, indiferent dacă decid să se asocieze pentru vânzarea în supermarketuri sau dacă vor să-și vândă producția în halele dedicate din piețe.

Genomul grâului, descifrat

O echipă internaţională de cercetare a decriptat aproape complet genomul grâului, iar oamenii de ştiinţă speră astfel că vor putea fi cultivate mai multe soiuri de grâu care vor fi mult mai profitabile şi mai bine adaptate condiţiilor de mediu. Cu informaţia genetică se poate determina, de exemplu, care sunt genele active la anumite temperaturi sau în infestarea dăunătorilor, spune un reprezentant al Institutului Leibniz de Genetică a Plantelor şi Cercetare a Culturilor. Pe baza genomului decodificat, ar putea fi cultivate pentru persoanele care suferă de alergii mai multe soiuri de grâu, eliminând structurile genetice alergene.

Peste 200 de oamenii de ştiinţă din 73 de instituţii de cercetare din 20 de ţări au participat la proiectul genomului de grâu, iar totul a durat 13 ani. Genomul de grâu este considerat deosebit de complex şi este de aproximativ cinci ori mai mare decât genomul uman.

Grâul este alimentul de bază pentru o treime din populaţia lumii şi reprezintă 20% din caloriile şi proteinele consumate de oameni, mai mult decât orice alt produs alimentar. Totodată, este o importantă sursă de vitamine şi de minerale. Pentru a satisface cerinţele viitoare ale unei populaţii estimate la 9,8 miliarde de oameni până în anul 2050, productivitatea grâului trebuie să crească cu 1,6% în fiecare an.

Albine dependente de pesticide

Albinele prind gustul mâncărurilor stropite cu pesticide, comportament ce indică posibile simptome de dependenţă, arată un studiu publicat de un grup de cercetători britanici. Conform datelor, deşi într-o primă fază albinele au preferat mâncărurile nestropite cu pesticide, în timp preferinţele lor s-au schimbat, apelând tot mai mult la hrana stropită cu pesticide şi tot mai puţin la cea nestropită.

Studiul a fost efectuat pe zece colonii, pe o perioadă de zece zile, albinelor fiindu-le permis să se hrănească timp de şase ore pe zi, din mai multe spaţii de hrană diferite.Testele cercetătorilor s-au concentrat preponderent pe hrana stropită cu neonicotinoide, una dintre cele mai utilizate clase de pesticide din lume. Este totodată şi una dintre cele mai controversate clase, a cărei utilizare a fost aproape complet interzisă pe suprafeţele agricole ale Uniunii Europene.

Cercetătorii au admis, însă, că este nevoie de mai multe investigaţii pentru a stabili ce determină albinele să prefere mâncarea stropită în detrimentul celei nestropite. De asemenea, trebuie înţeles modul de instalare al stării de depedenenţă ca urmare a consumării hranei stropite.

Efectele pesticidelor asupra albinelor au fost dezbătute ani de zile, reprezentând tema unui număr mare de studii. Mai multe dintre acestea au determinat că pesticidele sunt, în general, negative pentru albine, ducând la decesul unor colonii întregi, în timp ce altele au arătat rezultate mixte, în funcţie de pesticidele studiate.

Toate edițiile emisiunii Jurnal rural: https://www.rfi.ro/tag/jurnal-rural