Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Fondurile europene, o sursă de dezvoltare

România a încheiat exerciţiul bugetar anterior, din perioada 2007-2013, cu un grad de absorbţie de aproximativ 90%. În actualul exerciţiu bugetar, atragerea fondurilor europene este întârziată. Există, însă, proiecte care se derulează cu succes. Printre ele, un program de training pentru antreprenori dezvoltat în sudul ţării.

Invitaţi: Bogdan Lăzărescu, manager de proiecte fonduri europene și Cristian Tudoran, coach

 

 

Există o barieră de cunoaștere. După 10 ani de implementare a proiectelor pe fonduri structurale, încă descoperim, zi de zi, lucruri noi sau pe care le-am pierdut din vedere. Raportarea, în sine, este o provocare. În mod normal se spune că un proiect, indiferent de finanțarea pe care o are ar trebui să prevadă 40% activități administrative și 60% activități propriu-zise de implementare dacă vrem să obținem rezultate și un impact pe termen lung, așa cum ne-am dori. Cred că în ceea ce privește fondurile structurale în România procentajul este invers. 
Există o mare presiune pe raportarea activităților administrative în așa manieră încât să fie conforme cu solicitările autorităților de management. Asta nu este neapărat un lucru rău pentru că a creat o transparență și o modalitate echitabilă între proiecte de a prezenta rezultatele și indicatorii îndepliniți. Este însă o provocare. Pe de altă parte, este adevărat că și în partea privată există o ușoară neînțelegere principială a motivelor pentru care se implementează sau se primește finanțare în România prin fonduri structurale.
Gândirea majorității IMM-urilor sau a celor care doresc să facă o investiție este (bazată pe a ști) pentru ce se dau bani și atunci se adaptează liniilor de finanțare deschise, mai degrabă, decât pe a spune că este prioritatea lor este aceasta. Sau dacă găsește o linie de finanțare prin fonduri structurale este foarte bine, nu o să își schimbe prioritățile sau principiile, sau viziunea de dezvoltare a afacerii (pentrua se adapta la fondurile deschise). Mirajul unei finanțări nerambursabile poate face foarte multă lume să își pervertească obiectivele de dezvoltare a afacerii. Din acest motiv apar, câteodată și insuccesele. Dacă aplici pentru o finanțare pe fonduri nerambursabile numai de dragul primirii unei sume de bani, probabil că afacerea ta are puține șanse, nefăcând-o cu încrederea că o vei putea dezvolta sau o vei putea susține pe mai mulți ani. Afacerea are probabil puține șanse să reziste, așa cum ne dorim cu toții. Acum sunt foarte multe programe de start up, care, din punctul meu de vedere suferă puțin din acest motiv
.”

Macroeconomic vorbind, în acest moment gradul de absorbție al fondurilor europene este de 16-17%. Putem să creștem spectaculos, în următorii ani, acest nivel de absorbție?

Da, dacă contextul rămâne favorabil, dacă inflow-ul (intrările) de bani lichizi din partea Ministerului de Finanțe ca și avans pentru proiectele care sunt contractate continuă de o manieră regulată.
Contractarea, așa cum arată acum, ne face să fim optimiști. Cu siguranță vor exista, iarăși, prelungiri de așa manieră încât se va ajunge la un prag acceptabil față de previziunile pesimiste. Probabil că nu o să fim campioni, precum au fost țările pe care le-am menționat anterior, dar probabil că nu o să fim nici așa de rău pe cât am fi la prima vedere dispuși să credem, atât timp cât continuăm un ritm susținut. Acest ritm depinde și de rapiditatea cu care se lansează apeluri de proiecte și de rapiditatea cu care se fac plățile. Rapiditatea cu care se fac plățile a încetat să mai fie, comparativ cu anul 2007 și culminând cu anul 2011, când a început primul review serios al Comisiei Europene cu privire la modul în care erau cheltuite fondurile europene în România, și care a generat o penalizare de 15% pentru România din motive corecte și rezonabile. Erau chestiuni legate de achiziții, de conflict de interese, de cumularea orelor de muncă peste numărul total admis pe zi.
Au fost și cazuri în care se munceau mai multe ore pe zi decât avea ziua ore. La bază este genul de probleme structurale, tipice în România. Aceste apeluri de propuneri și aceste obiective specifice pentru fiecare program operațional care este finanțat prin fonduri structurale au loc, de regulă, ca urmare a unor consultări care durează pe mai mulți ani între instituțiile administrației publice centrale și mediul privat relevant în domeniul respectiv. Astfel apar mai multe strategii, un document cadru de implementare. Din documentul cadru de implementare ies prioritățile, din priorități apar apelurile de propuneri. Poate la începutul acestei relații, care ar fi trebuit să se materializeze într-o consultare mult mai substanțială între mediul privat și administrația publică, ar fi trebuit să apară o înțelegere care ulterior să genereze proiecte mai bine adaptate nevoilor industriei, transporturilor, agriculturii, etc
.”

Acest articol a fost publicat pe www.PressHub.ro și RFI România în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio. Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.


Asculta emisiunea Esențial din 23 octombrie 2018
984