Jurnal Rural - 5 noiembrie

Exploatațiile agricole din Danemarca și Olanda sunt deosebit de apreciate, cu o medie de peste 2,4 milioane de euro, iar fermele din Bulgaria și România sunt la polul opus, fiind evaluate la o medie de sub 100. 000 de euro. Acest lucru se datorează, în principal, combinării valorii terenurilor agricole din diferitele țări și caracterului mai intens al capitalului anumitor sectoare agricole ale statelor membre. În ciuda acestui fapt, au existat unele evoluții pozitive pentru agricultorii bulgari, de exemplu, în cazul în care valorile activelor s-au dublat între 2007 și 2015.

În România, în special, dar și în Croația, forța de muncă familială este cea mai răspândită formă de muncă în agricultură, susține raportul. Numărul mediu de lucrători angajați pe exploatație a variat foarte mult, de la 12 angajați cu normă întreagă în Slovacia la doar un angajat în Grecia. Cu toate acestea, majoritatea lucrărilor pe exploatațiile agricole din UE sunt realizate cu ajutorul membrilor familiei fermierului, aproximativ 77% din totalul muncii.

Abatoare mobile ... pentru toată lumea

Ministerul agriculturii vrea înființarea de abatoare mobile în fiecare comună, cu bani de la guvern. Proiectul este inspirat după modelul primului abator mobil din România, la Brașov, realizat de Asociația de Creștere a Taurinelor Bălțata Românească.

Ministrul Petre Daea spune că are de gând să introducă în Planul Național de Dezvoltare Rurală proiectul abatoarelor mobile, urmând ca acestea să fie înființate în fiecare comună, iar jumătate din fondurile necesare să vină de la bugetul statului. ”Să introducem în fiecare comuna cel puțin un abator mobil pe care să îl folosească cei care au nevoie și crescătorii de animale să aibă posibilitatea de a sacrifica în condiții igienice și să asigure pentru consum produsele pe care ei le realizează”, a spus Daea.

Potrivit ministrului agriculturii, prețul unui abator mobil este de circa 55.000 de euro, comunitățile locale urmând să acopere doar jumătate din sumă.

Salamul de Sibiu, reclamă pe bani europeni

Salamul de Sibiu va fi promovat cu fonduri europene, anunță Asociaţia Producătorilor de Salam de Sibiu. Considerat un produs de nişă, pentru că românii nu consumă mai mult de 4 felii pe an, salamul de Sibiu va fi promovat în România, Spania şi Italia cu fonduri europene în valoare de 1,5 milioane de euro.

Asociaţia producătorilor acestui produs, din care fac parte şase producători (Angst, Aldis, Agricola Bacău, Scandia Food, Cris-Tim şi Reinert), a anunţat că ”Ziua Naţională a Salamului de Sibiu” va fi de fiecare dată pe 1 noiembrie. Asociaţia a câştigat un grant de 1,5 milioane de euro în cadrul căruia timp de trei ani, 2018, 2019 şi 2020, Salamul de Sibiu va fi promovat în România, Italia şi Spania, iar primele două târguri de promovare la Barcelona şi Torino s-au desfăşurat deja.

Producţia de salam de Sibiu a fost în 2017 a fost de 2.100 de tone, iar anul acesta este estimată la 2.400 de tone.

În privinţa exporturilor, preşedintele asociaţiei susţine că salamul de Sibiu ajunge cu precădere în ţările unde sunt români, respectiv Spania, Italia, Franţa, Marea Britanie, Germania, dar acestea sunt încă destul de timide, adică doar 2% din producţie.

Internet în bandă largă la țară

Creșterea accesului la tehnologiile digitale ar trebui să fie o prioritate pentru Uniunea Europeană, iar dezvoltarea infrastructurii digitale este esențială pentru a reflecta importanța acesteia pentru societate și economie, consideră eurodeputații. Uniunea Europeană a alocat fonduri de miliarde de euro pentru dezvoltarea internetului în bandă largă, dar nu toate zonele rurale beneficiază de acces la internet de mare viteză.

”Conectivitatea la internet de înaltă calitate este necesară pentru achiziționarea de noi oportunități economice, precum agricultura de precizie sau dezvoltarea unei bioeconomii în zonele rurale, precum şi pentru atragerea tinerilor în mediul rural”, apreciază eurodeputații din Comisia de Dezvoltare Regională a Parlamentului European, într-un proiect de aviz privind ”Instituirea mecanismului pentru interconectarea Europei”.

Eurodeputatul liberal Daniel Buda explică că acest program ar trebui să contribuie la furnizarea pentru toate gospodăriile europene, rurale sau urbane a unei conectivități fixe sau fără fir de capacitate foarte mare. ”În acest demers, programul ar trebui să aibă ca obiectiv obținerea unei acoperiri cuprinzătoare a gospodăriilor și a teritoriilor, dat fiind că nu este rentabil din punct de vedere economic să se remedieze decalajele dintr-o zonă care este deja acoperită”, susține europarlamentarul.

În contextul unei cereri ridicate de produse agro-alimentare, UE vrea să producă ”mai mult cu mai puțin” pentru a proteja mediul. De aceea, stakeholderii din domeniul agriculturii solicită Comisiei Europene să fie mai ambițioasă cu planurile de a încuraja agricultura de precizie, dar atrag atenția că mai întâi este nevoie ca Uniunea să acopere zonele rurale cu internet de mare viteză și abia apoi putem vorbi de digitalizarea fermelor.

Agricultura de precizie se bazează pe gestionarea optimizată a resurselor de pe un câmp, în funcție de nevoile reale ale recoltelor, implicând tehnologii bazate pe date, inclusiv sisteme de poziționare prin satelit, cum ar fi GPS-ul, teledetecția și internetul, pentru a gestiona recoltele și pentru a reduce utilizarea îngrășămintelor, pesticidelor și a apei.

Toate edițiile emisiunii Jurnal Rural: https://www.rfi.ro/tag/jurnal-rural