Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Noul Inventar Forestier Național face lumină în scandalul tăierilor ilegale

constantin-rudnitchi-si-catalin-tobescu.jpg

Constantin Rudniţchi si Cătălin Tobescu in studioul de inregistrari RFI Romania
Constantin Rudniţchi si Cătălin Tobescu

Realizarea unui inventar forestier la nivel naţional (IFN) a fost determinată de interesul ridicat pentru obţinerea de informaţii despre resursele forestiere ale României. După o perioadă de cinci ani de la finalizarea primului ciclu al IFN (IFN - Ciclul I, 2008-2012) suntem astăzi în fața rezultatelor Inventarului Forestier National (IFN, ciclul II, 2013-2018).

Datele obținute prin IFN au la bază cercetări statistice de mare anvergură, derulate în cicluri de câte cinci ani, prin verificarea în teren a suprafeței fondului forestier, a volumului de masă lemnoasă și starea pădurilor în acest interval de timp, dar mai ales prin analiza sustenabilității valorificării resurselor forestiere evidențiată de raportul dintre creșterea pădurii si volumul "dispărut" din păduri.

 

 

O analiza Fordaq România arată că volumul "dispărut" din păduri a atins un maxim în perioada anilor 2011-2014, a scăzut mult în anii 2015-2016 (Radarul Pădurilor), apoi a scăzut și mai mult în anul 2017 (Inspectorul Pădurilor, intensificarea controlului). Cât de mult a scăzut acest volum "dispărut" nu se va cunoaște cu exactitate pentru fiecare an – având în vedere că IFN-ul poate identifica numai medii multianuale.

Datele comparative privind evolutia suprafeței pădurilor conform IFN, ciclul I și IFN, ciclul II

Specificații

Rezultate

IFN Ciclul I 2008-2012

Rezultate IFN Ciclul II 2013-2018

Diferente

Terenuri acoperite cu arbori

6 900 962

6 929 047

+ 28 085

Terenuri destinate împăduririi

78 456

56 652

-21 804

Alte terenuri goale

66 636

51 906

 

Total

7 046 056

7 037 606

 

 

Indicații privind evoluția “volumului dispărut” sunt date, în oglindă, și de volumele intrate pe piața lemnului. 

În anul 2013, România exporta aproximativ două milioane mc de cherestea de rășinoase iar importurile de bustean și cherestea erau practic inexistente; astăzi, se importă trei milioane mc de lemn rotund de rășinoase la care se adaugă importuri de 0,3 milioane mc de cherestea, iar exporturile de cherestea de molid abia dacă mai ating 0,7 milioane mc. Este evident că volumele de lemn tăiat ilegal care mai pot intra în industrie sunt minime: marii procesatori folosesc numai materie primă contabilizată, iar dintre micile gatere a rămas numai unul din cinci!

În ceea ce privește biomasa folosită pentru energie, volumul utilizat este foarte mic, aproximativ de un milion mc, ceea ce arată că este o industrie slab dezvoltată în România.

Nu rămâne decât piața lemnului de foc, dar cât poate absorbi? Anul acesta, au fost consumați cu un milion mc mai puțin de către industrie, ceea ce a făcut ca piața lemnului de foc să fie saturată. Industria lemnului s-a contractat în anul 2018 afectată de prețurile de pe piața internă care au ajuns mai mari decât cele de plan internațional.

 

Toate edițiile emisiunii Esențial: https://www.rfi.ro/tag/esential

Asculta emisiunea Esențial din 4 decembrie 2018