Jurnal Rural - 3 decembrie

”La floarea soarelui am realizat peste 3,35 milioane de tone şi suntem pe primul loc în Uniunea Europeană, fiind cea mai mare producţie de până acum. La porumb mai avem de recoltat 0,5% din suprafaţă în judeţele din centrul României, dar până în prezent am depăşit 18 milioane de tone. Şi la porumb suntem pe primul loc în UE”, a spus Daea. Suprafaţa însămânţată anul acesta cu porumb a fost 2,415 milioane hectare iar la floarea soarelui de 1,01 milioane hectare.

Ministrul Agriculturii a precizat că, în câteva zile, vor fi anunţate datele definitive privind producţiile obţinute în aceste an, dar şi randamentul.

Anul trecut, România a raportat recorduri istorice la grâu, mazăre, orz, floarea-soarelui, soia, porumb, cartofi, struguri şi porumb. Datele publicate de Oficiul European de Statistică arată că România era a opta putere agricolă a Uniunii Europene în 2017.

Zeci de miliarde de euro prin APIA

În cei zece ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a rulat fonduri de peste 23 miliarde euro, bani europeni sau de la buget, anunță directorul APIA, Adrian Pintea, care mai spune că rata de absorbție a fondurilor a depășit 96%. ”În medie, la APIA se depun 900.000 de cereri în fiecare an, pentru o suprafață de peste 9,5 milioane de hectare”, a afirmat Pintea.

El amintește că, în trecut, APIA derula mai puțin de 10 forme de sprijin destinate fermierilor români, însă odată cu implementarea noii politici agricole comune, după 2015, fermierii beneficiază de peste 100 de scheme de plată sau forme de sprijin.

Directorul APIA mai spune că în exercițiul financiar 16 octombrie 2017 - 15 octombrie 2018, agenția a autorizat la plată 2,82 miliarde de euro, din care 2,636 miliarde euro au fost din Fondul European de Garantare Agricolă, Fondul European de Dezvoltare Rurală și cofinanțări. Restul de peste 183 milioane de eurosunt bani veniți prin măsuri de piață în comerțul exterior și ajutoare de stat.

Lumea vrea vinuri bio

Piaţa vinurilor bio va creşte puternic în următorii cinci ani, pe măsură ce consumatorii preocupaţi de mediul înconjurător vor prefera vinurile fără pesticide, dar cu toate acestea cota de piaţă a acestor vinuri va rămâne relativ mică la nivel global, arată un studiu.

Raportul elaborat de firma de consultanţă International Wine and Spirit Research prognozează că vânzările globale de vinuri bio vor depăşi un miliard de sticle în anul 2022, comparativ cu 676 milioane sticle anul trecut şi de aproape trei ori mai mult faţă de cele 349 milioane sticle vândute în 2012. În următorii cinci ani, creşterea pieţei vinurilor bio va fi susţinută de SUA, unde se va înregistra o creştere a vânzărilor de peste 14%, urmată de un avans de 13,5% în Africa de Sud şi Norvegia.

Cu toate acestea, ponderea vinurilor bio, care sunt produse în vii care sunt cultivate fără pesticide sau îngrăşăminte chimice, în piaţa mondială a vinului va rămâne relativ redusă la 3,6%, comparativ cu 2,4% în 2017, susţine organizația. Anul trecut, aproape patru din cinci sticle de vin bio vândute la nivel mondial au fost comercializate în Europa.

Miere gratis în școli

Preșcolarii și elevii din ciclul primar vor primi gratuit, la grădiniță și la școală, miere polifloră, în limita unei cantități de 350 grame lunar, prevede un proiect de lege adoptat de Camera Deputaților. Mierea va fi verificată de autorități periodic. Banii pentru program vor fi asigurați de Ministerul Agriculturii. O lege similară a existat și până în 2015, când a fost suspendată, din lipsa finanțării.

Autoritățile competente la nivel local pentru acordarea drepturilor sunt consiliile județene, care îşi asumă organizarea şi derularea procedurilor de achiziţie, în condițiile legii, a mierii de albine polifloră destinată preșcolarilor și elevilor din învățământul primar de stat, privat și confesional.

Mierea va fi ambalată în borcane de 250 ml, cu capac de culoare verde, marcat cu hologramă care atestă calitatea, și va proveni exclusiv din stupinele autorizate în conformitate cu prevederile legale în vigoare și achiziționată din lanțul scurt de aprovizionare. Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor verifică periodic calitatea mierii acordate în acest program.

Multe vaci, puțin lapte

Vacile de lapte din România au una din cele mai scăzute productivități din Uniunea Europeană, iar la nivel regional există diferențe semnificative în ceea ce priveste productivitatea vacilor de lapte, conform celui mai recent raport Eurostat.

Fermele din Uniunea Europeana au produs, în 2016, o cantitate totala de aproximativ 168 de milioane de tone de lapte, dintre care un procent de 96,9% a provenit de la vacile de lapte, iar restul de 3,1% de la oi, capre și bivolițe, arată datele publicate de Eurostat.

 Peste o cincime din cantitatea totală de lapte de vacă a provenit din Germania, urmând fermele din Franța, Marea Britanie și Olanda. În România a fost produsă o cantitate de 3,9 milioane de tone de lapte de la 1,1 milioane de vaci. Comparativ, Austria a produs o cantitate de 3,6 milioane de tone de lapte de la 540.000 de vaci.

La nivel regional există diferențe semnificative în ceea ce privește productivitatea vacilor de lapte. Pe primul loc este regiunea Lombardia din Italia, cu 9.870 de kilograme pe cap de vacă. Pe ultimele locuri sunt o regiune din Bulgaria şi regiunea Nord-Est din România, cu 3.396 de kilograme de lapte pe cap de vacă.

Toate edițiile emisiunii Jurnal Rural: https://www.rfi.ro/tag/jurnal-rural