Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Jurnal Rural - 28 ianuarie

jurnal_rural_9_0.jpg

Programul de susţinere a producţiei de usturoi cu 1.000 euro/hectar va debuta în 2019
Programul de susţinere a producţiei de usturoi cu 1.000 euro/hectar va debuta în 2019
Image source: 
rfi

Programul de susţinere a producţiei de usturoi cu 1.000 euro/hectar va debuta în 2019, fermierii urmând să depună cererile pentru obţinerea finanţării la Direcţiile Agricole Judeţene până la data de 15 mai, anunță Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Cei care beneficiază de acest sprijin trebuie să cultive minimum 3.000 mp şi să vândă cel puțin 5 tone de usturoi.

Programele începute în 2017 vor continua şi în 2019. Este vorba de Programul de susţinere a produsului tomate în spaţii protejate cu o alocare de 3.000 euro pe legumicultor într-un an, programul de susţinere a crescătorilor de ovine cu un leu pe kilogramul de lână pentru comercializarea acestui produs şi schema de ajutor de minimis pentru susţinerea crescătorilor de porci din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa în vederea producerii cărnii de porc.

De asemenea, grupurile de producători, crescătorii de animale sau cooperativele pot obţine fonduri europene pentru finanţarea unor abatoare mobile. Cei interesați pot depune proiecte până la 31 ianuarie.

Soiuri vechi, semințe gratis

Două mii de grădinari, membri ai asociaţiei ”Seminţe cu suflet” străbat şi în acest an toată România, organizând pieţe libere, unde vor oferi, gratis, seminţe tuturor celor care doresc să cultive şi să mănânce legume şi fructe româneşti, gustoase ca cele din copilărie, anunță preşedintele asociaţiei, Rodica Meiroşu.

”Noi vom organiza pieţe de seminţe gratuite în toată ţara, din săptămână în săptămână. Deci, avem de organizat 11 pieţe, printre care şi Sibiul. Şi vor fi distribuite seminţe gratuite şi, dacă este posibil, venim şi cu plante, cu lăstari. Prin aceasta căutăm să promovăm şi să păstrăm seminţele vechi româneşti, cât încă le mai avem, soiuri cu gustul nostru vechi”, a explicat Rodica Meiroşu.

În 9 februarie, pentru prima dată, o parte dintre aceşti legumicultori vor organiza un târg de seminţe şi la Sibiu, care, în acest an, are statutul de Regiune Gastronomică Europeană.

Pământ gratuit pentru zootehnie

Noua lege a zootehniei obligă primăriile și Agenția Domeniilor Statului să atribuie direct și cu prioritate pășunile crescătorilor de animale. Astfel, ADS încheie contracte de concesiune, închiriere sau arendare, după caz, a terenurilor cu destinaţie agricolă, libere de contract, prin atribuire directă, în condiţiile legii, cu crescătorii de animale, persoane fizice sau persoane juridice, care nu dispun de terenuri. Speciile vizate sunt taurine, bubaline, ovine, caprine, suine, dar pot cere terenuri și crescătorii de păsări. Aceleași obligații, de a pune la dispoziție terenurile libere, revine și consiliilor judeţene şi unităţilor administrativ-teritoriale.

În situaţia existenţei mai multor cereri pe aceeaşi unitate de suprafaţă se aplică obligatoriu procedura concurenţială.

Crescătorii de animale care solicit terenuri trebuie să aibă vechime în creşterea animalelor de cel puţin 5 ani dovedită, cu excepţia tinerilor fermieri crescători de animale; și să aibă sediul, punctul de lucru sau domiciliul pe raza unităţii administrativ-teritoriale unde se află terenurile cu destinaţie agricolă.

Subvenții pentru noi scheme ecologice

Noi subvenții vor fi puse la dispoziția fermierilor în noua Politică Agricolă Comună - e vorba de scheme ecologice, sub forma unor angajamente pentru un an. Statele Uniunii vor fi astfel obligate să pună la punct una sau mai multe scheme ecologice, atractive pentru fermieri, anunță Comisia Europeană.

Viitoarea PAC încorporează un sistem nou, cunoscut sub numele de ”scheme ecologice”, pentru a spori acțiunile naționale de protecție a mediului și a climei în funcție de nevoile și condițiile locale. Este obligatoriu ca statele membre să elaboreze și să ofere agricultorilor una sau mai multe scheme ecologice. Ele sunt totuși facultative pentru fermieri.

Schemele ecologice reprezintă o ocazie unică pentru statele membre să investească, să stimuleze și să recompenseze agricultorii pentru depășirea cerințelor obligatorii și de bază ale condiționalității și pentru îmbunătățirea performanțelor de mediu și climatice pe baza nevoilor și condițiilor locale, apreciază Comisia Europeană.

Dat fiind că schemele ecologice sunt finanțate din bugetul național de plăți directe, statele membre se pot asigura că sistemele corespund cu exactitate nevoilor specifice ale mediului local și ale fermierilor. Schema ecologică presupune o plată anuală pe hectarul eligibil și ar putea fi plătită ca un supliment al plăților directe ale agricultorilor sau ca sisteme independente cu plăți bazate pe pierderile de venituri și costurile suplimentare suportate de agricultori. Aceste subvenții ar putea fi extinse și consolidate prin măsuri ambițioase de dezvoltare rurală.

Statele membre pot să elaboreze scheme ecologice pentru practicile agricole, cum ar fi gestionarea mai bună a pășunilor și pajiștilor permanente, gestionarea nutrienților, pentru speciile polenizante, agroecologia și agricultura ecologică.

Cât pește mănâncă un cormoran?

Patronatul Peştelui din România cere o compensaţie de 250 de euro la hectar pentru peştele mâncat de păsările ihtiofage din fermele de acvacultură, spune Mariana Munteanu, preşedinte Patronatul Peştelui din România. Un fermier, crescător de pește, a explicat că păsările ihtiofage pot mânca până la 80% din producţie în cazul fermelor care au pepiniere şi în fermele din Delta Dunării. El a declarat că păsările mănâncă anual 25.000 - 30.000 de tone de peşte și a spus că în cazul cormoranului, de exemplu, nu există prădători naturali şi astfel nu poate fi reglat natural.

Afirmațiile vin după ce ministrul Petre Daea, a declarat recent că o foarte mare problemă pentru acvacultura din România sunt cormoranii. Aceste păsări pun probleme şi pentru unii fermieri piscicoli care au fost nevoiţi să renunţe la afaceri şi să se reprofileze din cauza pierderilor înregistrate şi de aceea, mai spune ministrul agriculturii, Comisia Europeană trebuie să găsească soluţii. Petre Daea a făcut aceste precizări în contextul declaraţiilor din Parlamentul European în care încerca să atragă atenţia asupra pagubelor imense pe care le produc cormoranii fermierilor piscicoli, decimând peştele, în condiţiile în care această specie de păsări este protejată printr-o directivă europeană, iar mijloacele folosite de fermieri pentru a-i alunga s-au dovedit ineficiente.

 

Toate edițiile emisiunii Jurnal rural: https://www.rfi.ro/tag/jurnal-rural

Ascultă Jurnal Rural din 28 ianuarie 2019