Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Jurnal Rural - 18 februarie

jurnal_rural_4.jpg

jurnal rural
Image source: 
rfi

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale schimbă unele proceduri în cazul celor care primesc fonduri europene, apărând posibilitatea recuperării sumelor în cazul în care nu sunt respectate condițiile contractuale.

Este vorba de cei care depun proiecte în cadrul submăsurii 6.1 ”Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” şi submăsurii 6.3 ”Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”. Schimbările pleacă de la constatarea că unii beneficiari doar accesează fonduri europene, dar nu se și mută la țară, așa cum se obligă prin contract.

De acum înainte, pentru beneficiarii care nu îşi stabilesc domiciliul şi sediul social în Unitatea Administrativ Teritorială în care este înregistrată exploataţia agricolă, respectiv locul de muncă în aceeaşi UAT sau zona limitrofă a UAT în care este înregistrată exploataţia, în termen de 9 luni de la semnarea contractului de finanţare, dar îndeplinesc aceste condiţii cu întârziere, se va realiza recuperarea parţială a sprijinului.

 Documentele - cartea de identitate a beneficiarului de proiect și certificatul constatator de la Registrul Comerțului, pot fi depuse nu mai târziu de 33 luni sau 57 de luni, pentru pomicultură, adică până la a doua tranşă de plată. Dacă această condiție nu este îndeplinită, atunci se va proceda la recuperarea integrală a sprijinului financiar şi nu se va mai acorda a doua tranşă.

Cât pierdem la plafonarea subvențiilor?

Propunerea plafonării sumelor acordate ca subvenții agricole la pragul de 100.000 de euro pe fermă și beneficiar înseamnă că fermierii medii și mari din România vor pierde în fiecare an 445 de milioane de euro, a calculat Achim Irimescu, șeful Departamentului pentru Agricultură și Siguranță Alimentară din cadrul Reprezentanței Permanente a României la UE. Acest lucru va afecta grav competitivitatea acestor ferme, ele fiind cele mai competitive din România. Chiar și dublarea sumei plăților directe pe hectar, care ar urma să fie redistribuită fermelor mici, nu va fi suficientă pentru creșterea competitivității acestora, a spus Achim Irimescu.

România se opune cu putere plafonării plăților directe. Potrivit celor declarate de Achim Irimescu, și alte state membre UE resping propunerea de plafonare a subvențiilor agricole, deși Comisia Europeană susține că la nivel comunitar impactul nu va fi mare. De exemplu, Franța are doar câteva ferme mari care vor fi afectate. Totuși, 23 de state membre au solicitat ca plafonarea să fie voluntară, nu obligatorie, așa cum propune Comisia. Chiar Irlanda, care aplică, în prezent, plafonul de 100.000 de euro, a spus că, datorită birocrației, propune să nu se aplice decât voluntar plafonarea.

Iar pleacă oile în lumea arabă

România poate exporta carne de oaie și ovine vii către Iran, estimarea fiind că 800.000 de capete vor pleca în termen de șase luni către acea destinație, în urma deschiderii pieței de export pentru ovine, a anunțat Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

În 4 februarie a intrat în Iran primul transport de 20 tone de carne de oaie din România, acesta fiind doar începutul unui contract cu un potențial mare de dezvoltare. Exportatorul, o firmă din Bacău, va continua colaborarea cu agenții economici din Iran, purtându-se discuții despre alte transporturi, terestre sau pe cale aeriană, în perioada următoare estimările arată un export de circa 1.000 tone lunar.

Discuțiile între oamenii de afaceri români și companiile din Iran interesate de o astfel de colaborare se află într-un stadiu foarte avansat, iar în termen de șase luni, agenșii economici din Romania vor trimite la export în Iran un efectiv de aproximativ 800.000 ovine, dintre care 200.000 vor fi trimise în țara de destinație de o societate comercială din București, iar restul de către o companie din județul Timiș.

În 2017, România s-a situat pe locul patru în rândul statelor Uniunii Europene, după Regatul Unit, Spania și Grecia la efectivele de ovine și caprine deținute, cu un total de 11,485 milioane de capete.

Acces mai ușor la informații agricole

O nouă lege în agricultură, un act normativ inițiat în Parlamentul României își propune să rezolve o problemă de care fermierii se lovesc frecvent: accesul greu la informații. Mai mulți senatori au depus o propunere legislativă pentru înfiinţarea postului de specialist în domeniul politicilor administrative pentru agricultură şi dezvoltare rurală în cadrul administraţiei publice locale în scopul asigurării furnizării de servicii de consiliere agricolă.

Asta înseamnă ca fiecare administrație publică, adică primărie, să aibă propriul său consultant agricol. Acest lucru va putea fi făcut prin transformarea unui post vacant existent în organigrama instituției. Consultanții vor trebui să aibă minim liceul terminat, iar pentru a ocupa noua poziție, vor trebui să urmeze un curs de calificare în domeniul ”politicilor administrative”, în termen de 12 luni de la angajare. Salariul consultantului agricol va putea fi asigurat de la bugetul local dar și printr-o taxă pe care Consiliile Locale o pot adopta pentru serviciile de consultanță. Noua lege dă posibilitatea și de finanțare din fonduri europene.

Responsabilitățile principale ale consultantului agricol vor fi de a ajuta fermierii să depună cererea unică la APIA și de a-și întocmi proiecte pentru accesul la fonduri europene. Noul responsabil va sprijini producătorii agricoli în relația lor cu instituții precum Camera Agricolă Județeană sau DSVSA. În plus, consultantul va putea oferi informații și asistență în chestiuni legate de cadastru și va organiza activități de popularizare a produselor agroalimentare locale.

 

Toate edițiile emisiunii Jurnal Ruralhttps://www.rfi.ro/tag/jurnal-rural

Ascultă Jurnal Rural din 18 februarie 2019