Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Jurnal Rural - 16 iulie

jurnal_rural_5.jpg

Pragul pentru disciplina financiară de 2.000 de euro este o povară administrativă
Pragul pentru disciplina financiară de 2.000 de euro este o povară administrativă
Image source: 
rfi

Mai multe state europene au cerut să fie plătit un sprijin cuplat mai mare pentru fermieri, acest lucru urmând să se întâmple odată cu noua Politică Agricolă Comună.

Țările care au cerut creșterea sumelor pentru sprijinul cuplat sunt Bulgaria, Croația, Cehia, Ungaria, Letonia, Slovacia și Slovenia, dar nu și România. ”Sectoare din Uniunea Europeană se confruntă cu diferite dificultăți. Situația în rândul statelor membre variază în funcție de condițiile lor specifice. Așadar, este esențial să asigurăm un sprijin adecvat pentru sectoarele vizate pentru a preveni daune socio-economice. Statele membre menționate salută propunerea Comisiei Europene de a se menține sprijinul cuplat. Totuși, considerăm că nivelul de sprijin propus este insuficient”, se arată în documentul depus la Bruxelles de către șapte state membre.

Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Ungaria, Letonia, Slovacia și Slovenia consideră că pentru a se atinge țintele pentru produsele sensibile, alocarea financiară propusă de Comisia Europeană pentru sprijinul cuplat este insuficientă. O parte redusă dintr-un buget al PAC redus la nivel general înseamnă o deteriorare semnificativă pentru sectoarele vulnerabile. Așadar pentru a susține eficient sectoarele vulnerabile este nevoie de o creștere la un procent de 23% cu suplimentare de 2% pentru culturile proteice”, mai arată statele membre menționate.

Investiții europene în Deltă

Federaţia Organizaţiilor Producătorilor de Peşte din Delta Dunării vrea să construiască trei adăposturi pescăreşti plutitoare printr-un proiect european finanţat prin Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime. Federaţia lucrează la cererea de finanţare care va fi depusă pe acest program operaţional şi spune că soluţia adăposturilor plutitoare pentru pescari este cea mai bună soluţie, având în vedere restricţiile care există pentru construcţiile pe terenurile din domeniul public de interes naţional din Deltă.

”În afară de posibilităţile de cazare, adăposturile pe care le vrem au şi funcţiuni de depozit pentru repararea şi păstrarea sculelor de pescuit, de depozitare şi păstrare a ambarcaţiunilor, au panouri solare care furnizează energie electrică şi apă caldă, dar şi facilităţi de acostare pentru ambarcaţiuni”, spune președintele federației. Bugetul total estimat al proiectului prin care se doreşte achiziţionarea a trei adăposturi pescăreşti plutitoare este de un milion de euro.

Şi Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării a anunţat în urmă cu aproape un an că doreşte să acceseze fonduri europene pentru amenajarea unor adăposturi pescăreşti plutitoare, însă până în prezent cererile de finanţare depuse au fost respinse, potrivit autorităţii.

 Adăposturile pescăreşti din Deltă sunt o problemă veche de peste 10 ani pentru autorităţi. Ridicate pe domeniul public de interes naţional, ele sunt necesare pescarilor care le folosesc uneori şi cinci nopţi pe săptămână. Majoritatea sunt ilegale şi doar unele respectă normele arhitecturale ale Rezervaţiei.

Câți porci încap într-o fermă? Clasificare MADR

Ministerul Agriculturii propune o nouă clasificare pentru fermele de porci din România. Un ordin semnat de Petre Daea stabilește atât dimensiunile, cât și tipurile de explotații de creștere a suinelor.

 Documentul stabilește o nouă împărțire a exploatațiilor de suine în funcție de dimensiuni. Astfel, va exista ferma de suine de subzistență, adică una cu maximum 5 capete de porcine cu greutatea de peste 30 kg; fermă de suine mică - exploatația agricolă cu un efectiv între 6 și 20 de capete de porcine cu greutatea de peste 30 kg; ferma medie, cu un număr de animale între 21-130, de peste 30 kg, și, în fine, fermă de suine mare, cu mai mult de 130 de porci peste 30 kg.

De asemenea, tot acest ordin emis de ministrul Agriculturii, s-au stabilit și tipurile exploatațiilor de creștere a suinelor pe teritoriu României, care sunt în număr de trei. Exploatația nonprofesională de suine, deținută de persoane fizice neînregistrate la oficiul registrului comerțului; exploatația comercială de suine de tip A - ferma deținută de persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale sau persoane juridice organizate în condițiile legii, înregistrate și autorizate de oficiul registrului comerțului, înregistrată în Sistemul național de identificare și înregistrare a animalelor și înregistrată sanitar-veterinar și exploatația comercială de suine, cele în care sunt mai mult de 130 de porci.

Dispare pragul de disciplină financiară?

Modul în care vor fi plătite subvențiile agricole este discutat și decis în linii mari în aceste zile la Bruxelles. O discuție extrem de importantă a fost legată de reintroducerea pragului de 2.000 de euro pentru punerea în aplicare a disciplinei financiare, ca măsură de protecție pentru micii fermieri și de menținere a unui sistem care este deja în vigoare. ”Pragul pentru disciplina financiară de 2.000 de euro este o povară administrativă și nu aduce beneficii fermierilor. Eliminarea acestui prag ar simplifica lucrurile. Pe viitor disciplina financiară va trebui să fie folosită doar cu caracter excepțional”, a arătat comisarul Phil Hogan.

 Pragul pentru disciplina financiară de 2.000 de euro stă la baza plăților care vin din rezerva agricolă pentru situații de criză a Uniunii Europene. Banii au fost împărțiți doar fermierilor care au încasat subvenții peste pragul de 2.000 de euro. Dacă acest prag va fi eliminat mai mulți fermieri ar putea să aibă acces la bani.

Ascultă Jurnal Rural din 25 martie 2019