Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ștefan Mako: "Jurnalismul de investigație nu pare poate atrăgător pentru unii, dar este foarte important pentru toată lumea."

stefanmako.jpg

Stefan Mako
Stefan Mako
Image source: 
Pagina Facebook Stefan Mako

De la absolvirea Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, sunt 10 ani, 10 ani de jurnalism pentru Ștefan Mako. “Sunt 10 ani care par 20, sau chiar mai mult. Am 31 de ani și de multe ori m-am simțit ca la 40 sau chiar 50, mai ales de când m-am apucat de jurnalism de investigație. Pentru că este un efort foarte mare și o presiune constantă și din partea publicului, care de multe ori ajunge la presă, pentru că nu mai au la cine apela. Oamenii nu sunt ascultați, nu sunt băgați în seamă.”

În 2009 a absolvit Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, specializarea Jurnalism, după care a urmat masteratul în producție media. Imediat după finalizarea studiilor, și-a început cariera jurnalistică, pornind din radio, continuând la ziar și televiziune. A devenit apoi co-fondator al Casei Jurnalistului, a realizat investigații jurnalistice pentru Rise Project, iar acum, împreună cu o mană de jurnalisti, a început construcția celei mai mari redacții de presă, prin portalul Inclusiv. “Inclusiv aduce în primul rând cadrul, un cadru de organizare în care nu doar să putem genera venituri care să ne permită să creștem, ci să putem gestiona acest flux de probleme ale cetățenilor. Noi vrem să formăm redacția în așa fel încât să putem gestiona cât mai bine valul de nemulțumire al oamenilor. (…) Oamenii se bucură fantastic și dacă ii refuzi, dar e foarte important să le răspunzi, asta am învățat. Un răspuns politicos în care le explici de ce nu poți să-i ajuți, care este rolul tău. Jurnaliștii nu au resurse, nici timp, nici finațare să se ocupe de problemele tuturor. A fost semnalul pentru mine că trebuie să găsim o altă formulă de a interacționa cu publicul. Asta înseamnă să-i ascultăm mai mult. Noi putem să folosim feedback-ul a zeci sau sute de oameni, ca să subliniem, să scoatem în evidență, să analizam critic, să investigam în profunzime niste hibe ale sistemului.”

În 2012 Ștefan Mako devine co-fondator al Casei Jurnalistului, o comunitate de reporteri independenți. A scris despre persoane fără adăpost și consum de droguri, boli și închisoare, gaze de șist. A plecat pe drumul refugiaților, din Grecia până-n Germania, apoi în Siria și Irak. “Casa Jurnalistului este o comunitate dedicată jurnaliștilor. Am fost de la început acolo. În primii doi ani am fost foarte mulți reporteri care ne-am perindat pe acolo. Am lucrat împreună, am colaborat pe diferite subiecte, nu le-am publicat pe toate pe Casa Jurnalistului, le-am publicat care pe unde am putut, dar toți am învățat multe lucruri. Casa Jurnalistului este un grup informal, nu este o organizație, nu exista un SRL sub acest nume, este pur și simplu un loc în care reporterii se întâlnesc ca să colaboreze și să faca subiecte foarte mișto. Pentru mine personal a fost cea mai bună școală de jurnalism în acești zece ani. “

Inclusiv vine ca o opțiune pentru viitorul jurnalismului independent: relevant, fără reclame, non-profit, rezultatul din interacțiunea cu cititorul. Dar munca asta nu se poate finanța doar din donații. Modelul Inclusiv de funcționare se bazează pe membership. “Pactul este destul de simplu, noi venim cu jurnalismul, iar oamenii vin, în primul rând, cu finanțarea. Pentru că evident avem nevoie de finanțare și evident, cu timp, dacă au, să ne ajute. (…) Suntem 404 membri fondatori în acest moment. Asta înseamnă că 404 oameni au investit în ideea noastră, au investit bani. Finanțarea noastră pentru primul an va fi exclusiv din contribuțiile cititorilor, pe care astfel îi facem parteneri. Ei ne plătesc să facem jurnalism. 404 sunt mulți dar nu de ajuns în acest moment ca să ne apucăm cum trebuie de treabă. Noi lucrăm deja de un an de zile. Prin Mai anul trecut ne-am apucat să învârtim rotițele birocratice, să ne întâlnim mai des, să vedem în ce direcție să mergem pentru a face lucrurile să se întample. Prin Noiembrie am avut prima apariție publică, am participat la o strângere de fonduri la zilele Superscrieri și am strâns niste bănuți cu care am început să documentăm niște subiecte, dar în acest timp, noi am trăit din alte proiecte, am avut alte job-uri, și astfel am putut să construim în paralel această entitate. Săptămâna trecută am lansat practic campania de crowdfunding, ca să putem finanța primul an de activitate al Inclusiv, ca să nu mai muncim în alte părți și astfel să ne finanțăm munca.”

Săptămâna aceasta a apărut primul material Inclusiv, dedicat migrației, numit "România plecată". “Ne gândim constant la plecare, sau măcar ne întrebăm dacă am putea să o ducem mai bine altundeva. Oficial sunt 3,6 milioane de români care nu mai trăiesc în țară din 2011, cât au ieșit la numărătoarea din 2011. Neoficial, probabil undeva spre 5 poate chiar 6 milioane, asta înseamnă între 15 - 20 % din populația unei țări, cei mai mulți nu se vor întoarce, niciodată. Cred că este momentul să deschidem o discuție foarte serioasă, despre ce facem cu viitorul acestei țări.” 

 

 

“În jurnalismul de investigație, orice costă. Dacă vrei să ai acces la o bază de date, costă. Dacă vrei să afli informații despre proprietăți, trebuie să mergi la cadastru să plătești niște taxe, acum costă 20 de lei o foaie de la cadastru. Sunt tot felul de costuri. Jurnalismul de investigație nu pare poate atrăgător pentru unii, dar este foarte important pentru toată lumea. Eu fac jurnalism de investigație pentru că nu știu să fac altceva, asta fac de zece ani. Cred că am devenit suficient de bun ca să pot să fac mai bine, cu impact mai mare, pentru cât mai mulți, așa că nu are rost, în acest moment al vieții mele, să renunț la munca de zece ani și să mă apuc de altceva. Am o listă de satisfacții, cred că cea mai importantă, in top, numarul 1, e atunci când cineva vine la mine și îmi spune "am citit materialul tau despre refugiați, mi-am schimbat părerea, nu sunt toți niște teroriști care vin să distrugă cultura europeană". Momentul când cineva, care nu are acces la o altfel de lume, îmi citeste un material, și înțelege că suntem cu toții parte dintr-un organism mai mare și trebuie să ne toleram cel puțin, dacă nu să ne cunoaștem, și să colaboram, atunci sunt satisfacut că munca mea a avut efect.” spune Ștefan Mako în interviul realizat de Valentin Panduru, în cadrul emisiunii RFI360.

 

 

Mai multe ediții ale emisiunii RFI360https://www.rfi.ro/tag/rfi360