Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Decriptaj, cu Sergiu Nistor, consilier prezidențial: România și Franța sunt de aceeași parte a viziunii europene

sergiu_nistor.jpg

Image source: 
presidency.ro

Invitatul ediției speciale a emisiunii Decriptaj, realizată cu prilejul începerii trimestrului românesc al Sezonului România-Franța, a fost Sergiu Nistor, consilier prezidențial, departamentul cultură, culte şi centenar:

Sergiu Nistor: Sezonul cultural România – Franța este o experiență care nu poate să nu ne ducă cu gândul la marele proiect al capitalei culturale din 2007. Sunt convins că și Președintelui României acest proiect i-a plăcut foarte mult, plecând de la experiența sa de primar al Sibiului. De altfel, la prima întâlnire cu Președintele francez de atunci, François Hollande, s-a abordat această idee. Amândoi președinții au căzut de acord să dea înaltul lor patronaj acestui program, așa încât astăzi trăim o zi care e concretizarea unei acțiuni politice, în primul rând, dar și a unei energii culturale deosebite, care s-a pregătit consistent, între 2015 și 2019.

 

 

Ovidiu Nahoi: Ați putea decripta câteva aspecte poate mai puțin cunoscute?

S.N: Da. Suntem într-o zi importantă pentru noi. Suntem într-o zi de o anumită importanță și tristețe pentru prietenii noștri francezi și chiar pentru noi, pentru foarte multă lume. Acum câteva zile simbolul Franței, simbolul Parisului și unul dintre simbolurile spiritualității europene, catedrala Notre Dame, a trecut prin, probabil, cea mai grea probă din existența ei, incendiul care i-a distrus acoperișul. Astăzi mă gândeam că suntem într-o perioadă în care desfășurăm acest sezon al prieteniei istorice dintre România și Franța, dar acest sezon a fost gândit în momente grele pentru sora noastră mai mare. El a apărut în zilele în care Franța trecea prin experiența atacului de la Charlie Hebdo. A parcurs în toată perioada sa de programare atacurile repetate la adresa Franței, la adresa democrației, la adresa libertății. Să nu uităm de Bataclan. Astăzi el se concretizează în România și Franța într-un moment al marilor opțiuni, al pregătirii noastre, români și francezi, ca și a celorlalți europeni pentru alegerile europene. Cred că niciodată termenul de alegere nu l-a deservit mai bine. Nu e un vot, e o alegere.

O.N: Și nu ați spus-o dramatic.

S.N: Exact. Mergem să votăm, dar facem o alegere importantă. România și Franța sunt de aceeași parte a viziunii europene. Cred că acest proiect comun nu este întâmplător în acest moment. Poate că a fost foarte bine hotărât să fie acum.

O.N: Într-un anumit spirit de solidaritate, lăsând la o parte redescoperirea celor două națiuni, pentru că mereu, fiecare națiune are ceva de spus în plus una alteia, vorbeați despre Charlie Hebdo, prima întâlnire între cei doi președinți, român și francez, în care s-a pus la cale acest proiect, în umbra acelei nenorociri. Aș spune și eu că aniversarea noastră de 25 de ani a venit nu la mult timp după tragedia de la Colectiv. Toți oaspeții noștri din Franța au căutat să-și exprime solidaritatea. A fost încă un moment care a unit extraordinar. Aceasta este una dintre fațetele acestor încercări. Ele trezesc un sentiment puternic de solidaritate care rămâne în timp. Dincolo de toate acestea, ce credeți, în aceste luni de zile în care francezii i-au văzut producându-se pe artiștii români in toate domeniile, ce am vrut să transmitem și ce credeți că au aflat francezii despre noi, în plus față de ceea ce știau? A fost un sezon, cum s-a spus și s-a dorit, foarte democratic, pentru toate categoriile de public, mai ales pentru cel tânăr. Au fost activități pe toată suprafața Franței, nu doar în Paris sau în marile orașe. S-a încercat să fie prezentă cultura română cam peste tot pe unde s-a putut...

S.N: Cred că între România și Franța cuvântul solidaritate este mai mult decât un concept sau o idee descrisă în dicționare. Așa cum spuneați, momentele deciziei cu privire la organizarea sezonului, momentele pregătirii sezonului și chiar ale desfășurării sezonului cred că pot sta sub lumina cuvântului ”solidaritate” și al unui al doilea cuvânt, al deschiderii către noi orizonturi. De altfel, cei doi comisari au argumentat foarte bine de ce să uităm clișeele. Este motto-ul acestui sezon. Să uităm clișeele nu pentru a uita trecutul, dar pentru a ne deschide către noi orizonturi. Cei care vor participa la acțiunile și evenimentele sezonului în România cred că vor fi surprinși de deschiderea către noi orizonturi a relației culturale dintre România și Franța. Sigur că atunci când ne gândim la cultura Franței, probabil că primul gând este spre trecut, spre patrimoniu.

O.N: Poate că și ei se gândesc la cutura română sau au văzut-o până acum ca pe ceva ce vine din trecut. Poate la Brâncuși.

S.N: Pe la Enescu se termină. Dar știm, am fost împreună și am văzut ce impact a avut la Centrul Pompidou expoziția noului val al artiștilor plastici români, Eghenie, Savu, Cantor. Din ce am aflat, publicul a fost foarte numeros și surprins. România are energii care ne spun că momentul unui nou Brâncuși, al unui nou Enescu, al unui nou Cioran ca agregatori ai relației culturale dintre România și Franța este foarte apropae. Poate chiar că el se întâmplă în acest moment fără ca noi să realizăm foarte bine.

 

Toate edițiile emisiunii Decriptajhttps://www.rfi.ro/tag/decriptaj

Emisiunea Decriptaj din 18 aprilie 2019