Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Jurnal Rural - 2 septembrie

foto_jurnal.jpg

Image source: 
RFI

Aproape 9 miliarde de euro în doi ani au intrat în conturile fermierilor români prin cele două agenții de plăți APIA și AFIR. Suma reprezintă fonduri europene din perioada 2017 – 2019.  Pe 26 august 2019 au intrat în conturile României pentru fermieri și dezvoltarea satului românesc încă 176,41 milioane euro reprezentând rambursarea din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.

Valoarea totală a fondurilor europene pe care România le-a primit în 2019 pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală se ridică la peste 2,7 miliarde de euro, plăți directe și investiții, se arată într-un comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, citat de Agerpres. Totodată, a fost plătită ultima tranșă de peste 200 de milioane de lei către legumicultori, înscriși în ciclul I al Programului de sprijin pentru tomate. În prima etapă din acest an s-au înscris aproape 20 de mii de legumicultori, iar aproximativ jumătate dintre ei au obținut producție suplimentară și încă livrează pe piață. În ciclul al doilea al Programului s-au înscris peste 4 mii de producători agricoli, se arată într-un raport al Guvernului României.

Cele mai mici prețuri la carne din Uniunea Europeană în anul 2018 se înregistrau în România și Polonia, ambele cu 37 % sub media Uniunii Europene, arată datele publicate recent de EUROSTAT. Prețuri scăzute la carne au avut și Bulgaria 36 % sub media Uniunii Europene, Lituania 29 %  și Ungaria 25 %. De cealaltă parte, prețurile cele mai mari la carne din Uniunea Europeană se înregistrau în Austria cu 46 % peste prețul mediu din Uniunea Europeană, Luxemburg 42 %, Franța 31 % și Belgia 26 %.

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea a declarat că România pierde în fiecare an circa 100 de milioane de tone de sol fertil, în special în zonele de pantă. Acest fenomen se petrece din cauza eroziunii la suprafață pe terenurile în pantă unde nu există vegetație, a explicat ministrul. El a mai spus că stoparea eroziunii solului se poate realiza prin plantarea unui anumit sistem de culturi. În plus fermierii trebuie să aplice tehnologii specifice de cultivare, mai ales în zonele de câmpie unde fenomenul este mai accelerat. De pildă, în Oltenia sunt 400 de mii de hectare cu terenuri nisipoase în pantă. Studiile de specialitate arată că terenurile agricole în pantă, cu pericol de eroziune ocupă 43 % din suprafața agricolă a țării.

Parlamentul României ia în calcul interzicerea exportului de cherestea. Reprezentanții Asociației Forestierilor din România ASFOR consideră că interzicerea exportului de cherestea este un non-sens economic și va duce la falimentarea sectorului forestier. România produce 5,5 milioane metri cubi cherestea din care exportă anual aproximativ 4 milioane metri cubi, iar consumul intern reprezintă circa 1,5 milioane de metri cubi, precizează reprezentanții ASFOR. Datele arată că România este printre primii 10 jucători la nivel european pe piața de cherestea, loc obținut foarte greu și în condiții de concurență acerbă cu o serie de competitori precum Austria, Germania, Rusia, Suedia sau Finlanda. Este de neînțeles de ce se dorește ca printr-o lege România să fie scoasă de pe piața externă a lemnului, menționează sursa citată.