Regina Elena a României, singura regină din Europa care a primit titlul "Drept între popoare"

Elena vorbea şase limbi străine – greacă, franceză, engleză, română, germană şi italiană. Sunt oameni care știu că Regina Elena a României este singura regină din Europa care a primit titlul "Drept între popoare", pentru lupta dusă în salvarea evreilor din calea deportării în lagărele de exterminare. A deschis spitale pentru sărmani şi şcoli în mai multe oraşe, iar prin Fundaţia ei – Aşezămintele Alteţei Sale Regale Principesa Elena – a făcut multe acte de caritate. 

Despre personalitatea Reginei Elena, a vorbit la RFI România, Alina Pavelescu, istoric și arhivist, absolventă a Facultății de Istorie a Universității din București și având un doctorat în științe politice obținut la Paris.

"Probabil că dintre toate reginele României, Regina Elena este cea mai puțin cunoscută dintre toate, nu îmi amintesc acum dacă în manualele de istorie înainte de 1989 era pomenită. Probabil că da, dar doar în treacăt, rolul ei însă a fost unul dintre cele mai importante, cel puțin în timpul celui de al doilea război mondial, atunci când practic și-a susținut fiul in încercarea de a rezista nazificării României, și a făcut un gest pe care foarte puțini oameni din Europa l-au făcut în perioada aceea, acela de a participa efectiv, deci nu pasiv, în salvarea evreilor care erau destinați deportării în lagărele germane. Eu cred că asta ar fi trăsătura principală dacă vreți să vorbim despre învățămintele pe care copiii de astăzi, de exemplu, ar trebui să le tragă din prezența în istorie a Reginei Elena. Cu siguranță, pesemne că toți românii au auzit de ea pentru destinul nefericit ca soție a lui Carol al II-lea și asta a stârnit în epocă și ulterior stârnește și astăzi un imens val de simpatie și de empatie față de această fată cuminte care fusesei crescută într-o familie regală din Balcani, ortodoxă, așa cum era prin românizare și familia de Hohenzollern, și fusese crescută să fie soția unui rege sau a unui prinț, să fie o mamă bună, o bună susținătoare a soțului ei în activitatea politică, și ea știa foarte bine să facă asta, era foarte dispusă să o facă numai că din nefericire în cazul Regina Elena, nu a avut ocazia să o facă. Ea nu a fost încoronată Regina, se știe ca rolul ei în cadrul regenței după ce viitorul Carol al II-lea fuge cu iubita lui Elena Lupescu din România și renunță la tron, rolul Elenei în cadrul regenței este acela de a crește pe micul rege Mihai. 

Principesa Elena alături de Regele Mihai

Regina Elena nu avea calitățile și trăsăturile de personalitate ale reginei Maria, nu neapărat într-un sens negativ, cele două erau pur și simplu diferite. Regina Maria era o femeie ambițioasă avea ambiții politice și știa să joace politic, era interesată de acest joc de putere care in epoca era perceput ca un joc al bărbaților și nu ezita să se considere egala bărbaților. Regina Elena era mai degrabă o femeie clasică, dacă vreți, nu avea ambiții politice nu dorea neapărat să fie implicată în jocuri de putere. Elena venise în România între o lume pe care nu o cunoștea pentru că România nu era pentru o principesă grecoaică un univers foarte familiar. Viața dintre cele două familii regale era foarte diferită. Familia regală a României, datorită influenței puternice a reginei Maria era totuși o familie destul de non-conformistă în epocă, în care prinții și prințesele își permiteau destule libertăți, regina și regele erau ei înșiși destul de permisivi în relațiile de familie, și pentru o fată care a fost sa crescută între o disciplină mai degrabă severă și rigidă, avand o mamă, Regina Sofia despre care Regina Maria spunea că e destul de mărginită intelectual la un moment dat, probabil că a fost un prim șoc pentru ea. Pe de altă parte, cu siguranță, nu nimerise cel mai potrivit român ca să o introducă în părțile bune ale vieții în România, pentru că Principele Carol era și nu era interesat de ea, asta încă de la începutul căsătoriei. Sigur la început căsătoria lor a fost fericită. El s-a arătat galant, totul era minunat, dar ea avea acest șoc al adaptării pe care trebuia să îl depășească și cineva trebuia să o ajute, iar Principele Carol nu avea răbdare să faca asta.”

Despre Regina Elena, Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei spune astfel: "Surorile mele și cu mine îi spuneam „Amama“, un nume frumos care, pe lângă faptul că înseamnă bunică, destăinuie un înțeles profund, din rezonanța apropiată de cea a latinului „anima“, care înseamnă suflet. Regina Elena a fost însuflețită de o mare credință, despre care spunea că îi aduce putere și înțelepciune. Bunica mea, Regina Elena, a fost ghidul meu spiritual, mentorul, steaua mea călăuzitoare. Ea m-a învățat multe despre viață, mi-a deschis ochii către tot ceea este frumos și bun pe lume. Ea mi-a arătat ceea ce este urât sau primejdios, dar m-a lăsat să învăț singură din propriile mele greșeli. Regina a fost un îndrumător plin de tact, nu pentru că dădea sfaturi, ci pentru că încarna adevărata înțelepciune care spune că trebuie să înveți singur, din propria ta voință, pentru a te forma, ca om. Amama a fost o femeie erudită, cu vaste cunoștințe în artele plastice, muzică și literatură. Cercul ei de prieteni număra actori, romancieri, sculptori, poeți și muzicieni, ca și o mulțime de oameni cu talent ieșit din comun, precum mari bijutieri, arhitecți de grădini ori specialiști în flori și plante. Amama nu a fost ocolită de suferință, dar nu s-a lăsat niciodată năpădită de amărăciune, o calitatea pe care fiul ei, tatăl meu, a moștenit-o. Totodată, rolul pe care l-a avut în familie, ajutând pe Regele Mihai să-și păstreze buna judecată în momente dificile, a fost una dintre cele mai importante comori pe care tatăl meu le-a avut în anii 1940 în țară, iar apoi în exil. De aceea, prezența ei lângă rege nu poate fi suficient apreciată în cuvinte. Simțul umorului a fost o altă importantă parte a caracterului bunicii mele și una dintre armele secrete ale ei și ale tatei. Avea un umor irezistibil și îmi aduc aminte că uneori aproape leșinam de râs, atunci când ea făcea o remarcă sau povestea ceva ridicol. Îi spuneam uneori că este o bunică perfectă, dar Amama râdea și spunea „o, nu, draga mea, nu sunt deloc perfectă“!"

Regina Elena a murit în exil, la Lausanne, în ziua de 29 noiembrie 1982, timp în care țara noastră se afla sub dictatura comunistă. Ea a fost înmormântată la cimitirul Boix-de-Vaud din Lausanne.

Vineri, 18 octombrie 2019, la ora 11:00, la Aeroportul Internațional Otopeni, o aeronavă a Forțelor Aeriene Române va repatria sicriul Reginei Elena. La aeroport va avea loc un ceremonial militar și religios, la care vor fi prezenți Majestatea Sa Margareta și membri ai Familiei Regale, reprezentanți ai instituțiilor Statului, ai Bisericii Ortodoxe Române, ai Armatei României, ai Corpului Diplomatic și ai altor confesiuni și religii din România. Publicul nu va avea acces la ceremonie.

La ora 11:45, cortegiul funerar va pleca de la Aeroportul Internațional Otopeni la Palatul Elisabeta. Între 12:00-12:45, sicriul va fi depus în Sala Regilor, unde Familia Regală se va reculege la catafalc. Majestatea Sa Margareta dorește ca, în mod simbolic, sicriul Reginei Elena să plece către Curtea de Argeș de la Palatul Elisabeta, locul pe care, la 30 decembrie 1947, Regina-Mamă și Regele Mihai au fost forțați să-l părăsească. Se închide astfel un cerc al istoriei, deschis dureros acum 71 de ani. Publicul va avea acces în fața Palatului Elisabeta.

Despre importanța acestui moment istoric vorbește Alina Pavelescu: “Este o dublă reparație morală. În primul rând este o reparație morală față de Regina Elena însăși care ar fi meritat să fie acolo, alături de familia regală a României din care a făcut parte și pe care reprezentat-o cu cinste tot timpul, în tot ceea ce a făcut, dar mai ales este o reparație morală față de memoria Regelui Mihai care a dorit întotdeauna să își aducă mama acasă. Intre cei doi existat o relație foarte specială după cum știm toții asta. Eu zic că e o bună ocazie să îi închinăm un gând pios acestei regine, atât de nefericită până la urmă, a României"

Sâmbătă, 19 octombrie 2019, la ora 12:00, va fi oficiată slujba de înmormântare, în Catedrala istorică Arhiepiscopală și Regală, din Curtea de Argeș. Publicul va avea acces în parcul catedralei.

La ora 12:40, sicriul, purtat pe umeri de militari ai Brigăzii de Gardă Mihai Viteazul, va fi dus la Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală unde, la ora 13:00, va avea loc ceremonia de reînhumare.

Publicul va avea acces pe platforma din fața Noii Catedrale. O carte de condoleanțe este la dispoziția publicului la Palatul Elisabeta din București, până în ziua de luni, 21 octombrie 2019.

Condoleanțele pot fi transmise online prin mesaje la www.romaniaregala.ro/ Toți cei care doresc să aprindă lumânări și să depună flori ca omagiu față de Regina-Mamă Elena, pot să o facă în fața Palatului Elisabeta din București sau la Curtea de Argeș, în fața Noii Catedrale Arhiepiscopale și Regale. Majestatea Sa Margareta roagă pe cei care vor aduce flori să aleagă doar flori albe, ca omagiu adus Reginei-Mamă Elena. Familia Regală anunță doliu pentru zilele de 18, 19 și 20 octombrie 2019.