Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cura de slăbire, la fel de serioasă ca tratamentul unei pneumonii

Semnal de alarmă tras de Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite, în ultimele decenii, omenirea şi-a schimbat în mod dramatic obiceiurile alimentare, ca urmare a globalizării, urbanizării şi a creşterii veniturilor. Am trecut, astfel, de la o alimentaţie bazată în principal pe produse vegetale, bogate în fibre, la o alimentaţie bogată în zahăr, grăsimi şi sare, îndeosebi mâncare procesată, de origine animală. 

Petrecem din ce în ce mai puţin timp acasă, iar alimentația noastră pune mai mult accent pe mâncare de tip fast-food sau pe alimente semi-preparate.

16 octombrie este Ziua Mondială a Alimentației, zi marcată, anual, în circa 130 de state ale lumii. Anul acesta, Ziua mondială a alimentaţiei promovează adoptarea de măsuri, pentru a oferi tuturor categoriilor sociale din toate colţurile lumii posibilitatea de a avea acces la hrană de calitate. Dezvoltăm subiectul în cele ce urmează împreună cu medicul Simona Tivadar, medic primar de diabet, nutriţie şi boli metabolice, cu o experință de peste 25 de ani în acest domeniu.

Ce înseamnă hrană de calitate?

În primul rând, trebuie să însemne accesul la hrană corespunzătoare vârstei și efortului fizic, pentru orice om de pe planetă. Implicit, cantitatea de hrană la care un om are acces este, în mod paradoxal, un indicator al calității. Deja dacă este insuficientă și omul moare de foame nici nu mai ajungem să vorbim despre o calitate propriu-zisă a hranei. Termenul de hrană de calitate se referă la sursele din care provine hrana noastră. De exemplu, fructele și legumele ar trebui să fie ferite de acțiunea unor substanțe chimice, mai ales a celor persistente,care să le altereze proprietățile și să devină și periculoase pentru sănătatea noastră, prin diverse forme de intoxicații sau într-un mod un pic mai perfid, prin acumulare cronică sau prin distructori endocrimi, adică substanțe chimice care pot să producă modificări importante în organismul nostru.  În ceea ce privește brânza, carnea, lactatele și ouăle ar trebui să provină de la animale crescute în bioritmul lor lumină-întruneric și crecute în ferme, la sol, animale care să se poate mișca. Cantitatea și calitatea proteinelor scad foarte mult la animalele crescute în crescătorie. La celeariere, contează foarte mult calitatea solului, și evident folosirea substanțelor pesticide care ar trebui verificate foarte corect, astfel încât ele să nu se regăsească în cerealele pe care le mâncăm”, explică dr.Simona Tivadar, medic primar diabet și boli de nutriție.

 

Toate edițiile emisiunii Sănătatea FMhttps://www.rfi.ro/tag/sanatatea-fm