Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Jurnal rural - 28 octombrie

O contribuţie românească de 60% în capitalul investit în industria alimentară bazată pe o materie primă autohtonă ar aduce de două ori mai multă valoare brută adăugată comparativ cu industria auto românească, la fiecare euro investit, se arată la capitolul "Agricultură şi dezvoltare rurală", în programul de guvernare propus de liberali.

"Conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică, în cursul anului 2019, România a înregistrat cel mai mare deficit de balanţă comercială din anul 2015 până în prezent. Acest deficit de balanţă comercială este cauzat în mod exclusiv de exportul de materie primă subvenţionată (cereale) şi a importului de produse cu valoare adăugată (carne şi produse procesate din carne, produse de panificaţie, aluat congelat etc). (...) Starea de fapt din agricultura şi industria alimentară a României este cauzată de slaba reprezentare a clasei de mijloc. (...) Dezvoltarea clasei de mijloc în agricultura românească se poate face prin susţinerea fermelor de familie mixte, cu o suprafaţă rentabilă din punct de vedere economic", se menţionează în documentul citat.

Pentru Partidul Naţional Liberal, priorităţile din domeniul agriculturii şi industriei alimentare sunt industrializarea, susţinerea procesării şi creşterea accesului la piaţă al produselor româneşti pe piaţa internă şi externă.

---------------------

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a autorizat la plată un număr de 517.928 fermieri, cu o sumă totală în valoare de 715.413.116 euro, din 16 octombrie până în prezent, potrivit unui comunicat remis, joi, AGERPRES.

Din total, 561.958.064 de euro provin din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), 130.913.962 euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), iar 22.541.090 euro cofinanţare de la bugetul naţional.

APIA reaminteşte că, până la data de 30 noiembrie, în conformitate cu Decizia de punere în aplicare a Comisiei nr. 6536, se pot efectua plăţi în avans de până la 70% în cazul plăţilor directe enumerate în Anexa I la Regulamentul (UE) nr.1307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului, şi de până la 85% în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală menţionat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr.1306/2013.

----------------------

Cifra de afaceri a companiilor locale care activează în sectorul agriculturii va creşte cu aproape jumătate de miliard de euro în 2019, plasând agricultura printre sectoarele strategice ale economiei româneşti, arată estimările specialiştilor KeysFin, date publicităţii miercuri.

Conform analizei de specialitate, în 2018, afacerile companiilor locale din domeniul agriculturii au atins valoarea de 43 de miliarde de lei, în creştere cu 14,7% comparativ cu rezultatele din 2014.

În acest context, topul anului trecut al celor mai mari companii cu profil agricol este condus de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, cu o cifră de afaceri de 2,3 miliarde lei, echivalentul a 5,3% din total, urmată de Smithfield România SRL (868 milioane lei), Promat Comimpex SRL (715 milioane lei), Agro-Chirnogi SA (698 milioane lei) şi Transavia SA (597 milioane lei).

Per total, cei mai importanţi 10 jucători din agricultură au realizat, în 2018, afaceri însumate de 6,8 miliarde de lei, concentrând 16% din totalul cifrei de afaceri din acest sector.

---------------------------

Olanda şi România colaborează de mulţi ani în domeniul agricol, atât la nivel guvernamental şi instituţional, prin schimburi educaționale, vizite de teren, programe și proiecte comune de cercetare, cât şi la nivelul mediului de afaceri. Având în vedere rezultatele bune ale acestei cooperări, cele două state vor lansa, joi, 31 octombrie, în cadrul Târgului Internaţional Indagra, un parteneriat pe cinci ani pentru modernizarea educaţiei agricole în liceele româneşti de profil, scrie agrointel.ro.

Agricultura circulară reprezintă cel mai nou concept în domeniu şi presupune trecerea de la agricultura clasică, care are ca prioritate exclusiv producţia în cantităţi mari, la optimizarea procesului, astfel încât risipa să fie redusă la maxim. Încurajează reciclarea şi refolosirea resurselor, dar şi grija pentru mediul înconjurător şi climă.

--------------------------------

Un proiect care prevede realizarea unui sistem modern de colectare, sortare şi depozitare a gunoiului va fi implementat, până în anul 2022, în judeţul Galaţi. Proiectul are o valoare de aproape 104 milioane de euro, bani de la Uniunea Europeană. Proiectul vizează un sistem de management integrat al deşeurilor care va produce energie electrică şi îngrăşăminte pentru agricultură şi va transforma deşeurile în compost nepoluant. Astfel, gunoiul strâns din tot judeţul Galaţi va fi sortat, depozitat, prelucrat şi transformat în metan şi îngrăşăminte pentru agricultură, iar metanul va fi utilizat la producerea de energie electrică folosită pentru funcţionarea sistemului.

În cadrul proiectului vor fi construite un depozit de deşeuri compostate la Valea Mărului, cu o capacitate de un milion de metri cubi, trei staţii de sortare, trei staţii de transfer şi două staţii de compostare. De asemenea, vor fi achiziţionate containere pentru colectare selectivă şi maşini de transport pentru tot judeţul Galaţi.

 

Toate edițiile emisiunii Jurnal Ruralhttps://www.rfi.ro/tag/jurnal-rural