Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Vârful epidemiei de COVID-19, probabil la sfârșitul acestei săptămâni (Nelu Tătaru, ministrul Sănătății)

masca_covid.png

O persoană infectată poate răspândi într-o încăpere, cu o simplă tuse, până la 200.000.000 de particule virale, scrie "Adevărul" astăzi.
O persoană infectată poate răspândi într-o încăpere, cu o simplă tuse, până la 200.000.000 de particule virale, scrie "Adevărul" astăzi.
Image source: 
Pixabay (ilustrație)

România se apropie de vârful epidemiei de COVID-19, care ar putea fi înregistrat la sfârșitul acestei săptămâni, după cum a declarat pentru RFI, ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, invitatul ediției din această seară a emisiunii Sănătatea FM. Acum suntem într-o fază de platou, pentru că avem un număr constant de cazuri noi, în jur de 300 pe zi. Cu toate acestea, suntem în continuare într-un risc epidemic major, atrage atenția Nelu Tătaru. 

Rep: România anunță că va relaxa restricțiile înainte de a depăși punctul critic pandemiei de coronavirus? De ce s-a adoptat această decizie? Este o decizie politică, una care are mai degrabă fundamente ce țin de constrângeri economice și sociale?

Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru: Nu neapărat, noi am anunțat relaxări de pe 15 mai. Azi suntem pe 5 mai. Suntem într-o perioadă în care avem o aplatizare a numărului de cazuri, în care numărul a rămas relativ constant. Ne așteptăm ca la sfârșitul săptămânii să putem observa efectele zilelor 1, 2 și 3 mai, iar de săptămâna viitoare să putem observa scăderea numărului de cazuri. Dacă se întâmplă acest lucru, atunci suntem în grafic cu această relaxare. După cum știți, pe 14 expiră și prelungirea decretului prezidențial.  După cum a anunțat și Președintele Iohannis, de pe 15 vom intra într-o stare de alertă. Starea de alertă ne permite să putem repune niște restricții dacă lucrurile nu merg așa cum trebuie.

Rep: Putem considera că în România nu se mai produce în acest moment răspândirea virusului ca urmare a celor aproape două luni de carantinare?

N.T: Avem o transmitere comunitară minimă. Puteți observa că transmiterea în acest moment o avem în spațiile medicale, în spitale, la persoanele instituționalizate și la persoanele care îngrijesc aceste persoane instituționalizate. Sunt niște focare care pot fi controlate în măsura în care fiecare dintre persoanele se află în aceste locuri, fie că sunt parte medicală, fie că sunt asistați, vor avea anumite circuite și vor respecta anumite precauții în context de pandemie.

Rep: România a instaurat starea de urgență la jumătatea lunii martie. Atunci nu aveam niciun deces. Se înregistraresă sub 100 de cazuri. Cum se vede acum relaxarea restricțiilor, când numărăm aproape 300 de noi cazuri în ultimele 24 de ore?

N.T: Noi facem analiza zilnică. Pe 14 martie, când a fost instituită prin decret prezidențial starea de urgență, era declarată de pe 11 pandemia. În contextul unei pandemii, pentru a putea propune niște restricții, trebuie să afli într-o stare ori de alertă ori de urgență, decretată de președinte sau cea de alertă care poate fi declarată de premier. În contextul evaluărilor noastre se impunea această stare de urgență având în vedere și previziunile care se discutau la nivelul Institutului Național de Sănătate Publică și la nivelul Ministerului Sănătății. După cum se putea vedea la nivelul Europei și al Statelor Unite, transmiterea era accentuată, era un număr de cazuri și de decese, era de prevăzut că și la nivelul țării noastre se va întâmpla ceva. Atunci, trebuia să gestionăm cât mai bine această situație. S-a instituit stare de urgență. S-au instituit restricțiile pe care le-ați putut vedea și dumneavoastră. Am avut evoluția pe care am avut-o. Ne apropiem de vârf și sperăm să fie spre sfârșitul săptămânii dacă evaluarea ne va arată că acest număr de cazuri rămâne constant și nu va crește ca numpr de cazuri noi, ca număr de cazuri în terapie intensivă, precum și ca număr mediu de decese. Atunci, ne putem adresa cu niște măsuri de realxare, dar evaluând această situație a pandemiei până după 14 mai. 15 mai va fi prima zi în afara stării de urgență și preconizăm că va fi o stare de alertă.

Rep: Așadar, să ne așteptăm ca vârful epidemiei să fie la sfârșitul săptămânii, după cum ați spus. Am văzuit declarații oficiale în spațiul public, potrivit cărora intrăm într-o fază de platou, caracterizată de o creștere redusă a numărului de cazuri. Ce înseamnă acaestă intrare în faza de platou?

N.T: Suntem într-o fază de platou fiindcă avem un număr constant, în jur de 300 de cazuri noi pe zi. La începutul acestei săptămâni și săptămâna trecută eram într-o ușoară creștere, aproape de platou, dar eram în așa numita fază „zimți de fierăstrău”. Aveam număr diferit de cazuri de la o zi la alta, mai mic sau mai mare ca număr. Dar, păstrând aceeași rată sau același număr de pacienți în terapie intensivă și un număr de decese zilnic. Spre sfârșitul săptămânii, în condițiile în care s-au gestionat și de către noi și de către populația civilă corect restricțiile în zilelel de 1, 2 și 3 mai, ar trebui să vedem și efectele. Niște efecte în limite, dacă într-adevăr s-au respectat aceste reguli. După câte am văzut, marea majoritate a respectat aceste reguli. Sau dacă cumva s-a inițiat un alt focar și s-a observant o recrudescență a transmiterii în comunitate, vom avea un număr crescut de cazuri sau o creștere a numărului de cazuri. După aceste prime două zile din această săptămână, vedem că rămânem cu un număr constant, în jur de 300 de cazuri noi și un număr de 240 în terapie intensivă. Gestionarea acestor cazuri în mediul spitalicesc se face conform programului terapeutic.

Rep: Dacă în următoarele două, trei săptămâni de la relaxarea măsurilor înregistrăm o creștere pe număr de cazuri și decese, se revine la măsurile drastice? Ce soluții aveți în vedere?

N.T: După cum ați putut afla din declarațiile președintelui și ale premierului, fiecare evaluare se face într-o perioadă de două săptămâni. După două săptămâni vom avea și ridicarea altor restricții sau impunerea unor restriciții dacă avem o recrudescență a creșterii numărului de cazuri noi sau a numărului de cazuri în terapie intensivă sau va crește numărul de decese. Sunt măsuri care se impun în măsura evoluției pe care o vom avea în acel moment ca și pandemie. Noi suntem într-un risc epidemic major. Nu am trecut de această epidemie la nivelul României. Avem trei săptămâni în care analiza ne arată că suntem pe drumul cel bun, dar rămâne ca acel drum să fie menținut. Avem această săptămână și cealaltă, până pe 14, în care putem să evaluăm acest prim set de măsuri de realxare pe care le-am prezentat. Dar suntem pregătiți și cu măsuri restrictive în condițiile în care vom avea o recrudescență a transmiterii comunitare.

Rep: Vin cu o completare la ce ați spus dumneavoastră. Într-o prezentare a evoluției coronavirusului în Uniunea Europeană, directoarea Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor din UE, medicul Andrea Ammon, spunea că România se află printre cele patru țări europene, alături de Polonia, Suedia și Marea Britanie, care nu au schimbări substanțiale în ultimele 14 zile.

N.T: Da, suntem la acel platou. După cum e menționat tot în acest studiu, doar Bulgaria este în creștere ca număr de cazuri. Celelate țări deja sunt pe pantă descendentă.

Rep: Au depășit vârful.

N.T: Da. De aceea trebuie să avem foarte multă grijă și precauție să menținem până pe 14 aceleași reguli de izolare voluntară și de distanțare socială.

Rep: Domnule ministru, au existat foarte multe semne de întrebare legate de nivelul redus de testare din România. Putem avea o imagine de ansamblu a ratei infectării populației în lipsa unei testări de amploare? Care este politica guvernamentală privind rata testărilor după trecerea la starea de alertă?

N.T: Noi testăm după regulile Organizației Mondiale a Sănătății, adaptate de Institutul Național de Sănătate Publică la nivelul țării noastre. Ministerul Sănătății a avut încă de la început protocoale de testare care s-au adaptat în timp evoluției pandemiei, cât și regulilor Organizației Mondiale a Sănătății. Avem mai multe criterii, mai multe paliere pe care testăm. Aceste paliere se vor menține și vor fi adaptate perioadei de relaxare. În perioada de relaxare, chiar dacă vom avea un număr mai mic de cazuri, aceste cazuri trebuie identificate, izolate, testate, diagnosticate și tratate. Anchetele epidemiologice care urmează să se desfășoare pentru fiecare din aceste cazuri sunt cele care vor da și trendul testărilor. În acest moment, avem o capacitate de testare în 73 de puncte de 11.800 de teste pe zi ca și capacitate a aparatelor. Mai sunt încă 17 puncte în evaluare și vor intra și ele în acest program de testare. Totuși, este și factorul uman. Sunt zile, precum în weekend sau sărbători legale, în care avem 4.000 de testări pe zi, dar sunt zile în cursul săptămânii în care se lucrează în jur de 8.000 – 9.000 de teste. Este partea umană care trebuie să se rodeze, să își capete manualitatea. Atunci, cred că vom ajunge și la capacitatea maximă pe care au au aparatele în acest moment, de 11.800 de teste pe zi. Rămâne ca direcțiile de sănătate public, spitalele, toate punctele de testare să primească testele recoltate, să fie lucrate și să avem un răspuns promt, dacă nu în aceeași zi, în maxim 24 de ore. Atunci vom fi la o capacitate de testare care să ne asigure toate probele care sunt recoltate. Dacă în cursul acestei veri vom avea și recrudescențe, vă dați seama că va trebui să mărim această capacitate de testare și să o adaptăm la fiecare focar în parte.

Rep: Un procent de 13% din totalul cazurilor de Covid 19 din România s-a înregistrat la personalul medical, potrivit datelor Institutului Național de Sănătate Publică. Vorbim de peste 1.700 de salariați. În urmă cu câteva zile ați delcrat că exista un risc foarte mare ca Botoșani să devină a doua Suceava după numărul mare de îmbolnăviri în rândul cadrelor medicale din Spitalul județean de Urgență Mavromati. Ce s-a întâmplat între timp?

N.T: După cum ați putut vedea am fost în mai multe rânduri la Botoșani. Chiar săptămâna trecută după ce se schimbase managementul spitalului și managementul la nivelul direcției de sănătate publică. S-au refăcut circuite, s-au refăcut testări, s-au reanalizat anchete epidemiologice. Putem spune că în acest moment este un focar controlat, dar fără să ne culcăm pe o ureche. Trebuie să identificăm fiecare potențial infectat.

Rep: Domnule ministru, am și câteva întrebări la zi. Comuna Bărbulești din județul Ialomița are 56 de cazuri de infecție cu coronavirus, un deces și sute de persoane infectate. Ne putem aștepta la o decizie radicală de carantinare a zonei în perioada următoare? Știu că primarul municipiului Urziceni, limitrof comunei, a cerut încă din 24 aprilie guvernului să carantineze comuna.

N.T: Ne puetm aștepta și la această măsură. Carantinarea se face după o evaluare a Institutului Național de Sănătate Publică și a Departamentului de Situații de Urgență. În măsura în care impune și vedem că evoluția focarului va merge într-o anumită direcție, vom decide și carantinarea.

Rep: Chiar dacă intrăm în stare de alertă pot exista situații în care, în anumite zone, dacă izbucnesc focare să se instituie carantinare, să se delimiteze și să se închidă?

N.T: Da pot exista, este conform reguilamentelor sanitare. Se poate face.

Rep: Domnule ministru, am o întrebare venită din zona medicală referitoare la raportarea deceselor cauzate de Covid 19, în condițiile în care au existat și în presă critici privind obiectivitatea acestei raportări. Putem considera fidelă raportarea deceselor în condițiile în care există pacienți pozitivi cu multe comorbidități sau cu complicații postoperatorii care decedează înainte să apară afectarea pulmonară tipică Covid 19? De ce sunt trecuți la decedați de Covid 19 în statistici?

N.T: Noi nu raportăm neapărat ca decedat de Covid. Noi raportăm ca decedat care are și infectare Covid. Patologia coexistentă poate duce la deces. Poate nu se întâmpla în momentul în care a fost infectat cu Covid. Multe țări, cum ar fi Germania, nu raportează ca și Covid și nu raportează deloc cazul. Noi vrem să raportăm ca și caz infectat Covid, nu neapărat decedat Covid.

Rep: Mai există o altă situație pe care aș dori să o comentați. Se spune că există spitale sau secții care staui aproape goale în așteptarea pacienților Covid 19, în timp ce pacienți cu boli grave nu beneficază de tratement adecvat. O dată cu renunțarea la starea de urgență se va reveni? Se va face o nouă prioritizare?

N.T: Trebuie să vin cu o rectificare. Și în acest moment au existat spitale non Covid. Spitalele județene, care nu au fost infecatate inițial, au fost păstrate ca și patologie non Covid. Poate izolarea volutară la domiciliu, teama de infectare n-au făcut ca prezentarea pacienților cu patologie non Covid să fie așa de mare în anumite secții sanitare.

Rep: Au avut adresabilitate?

N.T: Nu prea au avut adresabilitate. Până acum două săptămâni, se discuta și faptul că sunt pacienți cronici sau acuți. Le-am și explicat atunci că în calitate de cadru medical nu îți poți da seama de un pacient dacă e cronic sau acut, dacă s-a decompensat o patologie cronică până nu consulți acel pacient. După ce l-ai consultat, rămâne la latitudinea ta ca medic specialist sau primar să consideri dacă acaestă boală este o urgență. Poate fi o urgență amânată sau trebuie efectiv internată și tratată. A existat acea libertate profesională pe care a putut să și-o exprime fiecare din corpul medical. Dar, a fost o adresabilitate mai scăzută, poate de teamă sau poate că cei care au avut boli cronice au avut mai multă grijă de ei în această perioadă sau au existat și alte indicații.

Rep: Pentru că publicul emisiunii Sănătatea FM este forma cu precădere din oameni care își dedică viața profesiei de medic, dar și din pacienții acestora, avem o întrebare din zona medicală. De ce avem instituită și menținută această procedură de a interna pacienții asimptomatici? În Uniunea Europeană pozitvii asimptomatici și cu forme ușoare se tratează la domiciliu și sunt supravegheați cu testare la 4 – 5 zile. Ar costa și mai puțin decât să ții sute de pozitivi în spital, nu?

N.T: Nu suntem încă în acel moment în care să dăm asimptomaticii sau pe cei cu simptome ușoare nu neapărat la domiciliu, dar în niște spații tampon. Suntem într-un moment în care încercăm să controlom focarele, în care încercăm să izolăm și să diminuăm transmiterea comunitară. Pacienții pozitivi, chiar dacă sunt asimptomatici, sunt niște pacienți bolnavi, infectați. Atât timp cât spitalele au o capacitate care suportă până la 40% – 50% din capacitate, îi ținem în spital, urmând ca în perioada imediat următoare, când avem și o relaxare, să putem să îi trecem în acele spitale de suport pentru a nu ajunge în comunitate sau acasă unde au copii, persoane vârstnice, iar unii dintre ei nu au locuință. Atunci, aceste zone tampon vor fi supravegheate de medici de familie, medici școlari sau chiar voluntari. Rămân totuși până la un prim test negativ în care vor putea fi externați către domiciliu. Gândim ca în următoarea perioadă să se întâmple acest lucru.

Rep: Ne apropiem de sfârșitul interviului. Ne oprim al Euthyrox, un medicament care în continuare nu se găsește în farmacii. Este o problemă semnalată de mai mulți ascultători din zione diferite ale țării. Aveți o soluție pentru o rezolvare rapidă a acestei problem stringente care afectează colateral?

N.T: Noi am luat în serios această problemă de acum o lună, o lună și jumătate. Am discutat cu firma producătoare și cu toți distribuitorii. Agenția Națională a Medicamentului a făcut numeroase solicitări de suplimentare a cantității, ceea ce s-a întâmplat în aprilie. Dar stocul se epuizează foarte rapid. Este aceeași cantitate care se aducea în fiecare lună. Noi am făcut specificații și am chemat la discuții inclusiv distribuitorii și reprezentanții farmaciștilor pentru a vedea unde este acest stop, această disfuncționalitate. Avem și în acest moment discuții referitoare la Euthyrox. A rămas stabilit cu firma producătoare să suplimenteze producția, cel puțin pentru luna mai și să avem o evaluare la nivelul distribuitorilor și la nivelul farmaciilor. Este aceeași cantitate lunară pe care o aveau și înainte de pandemie. Dar, se pare că stocul se epuizează mai repede, pacienții făcând niște stocuri la domiciliu.

Rep: Vă rog să explicați publicului larg ce însemană, principial, relaxarea restricțiilor și renunțarea treptată la deja împământenitul slogan „stai acasă”, în condițiile în care vine vara, vine perioada concediilor și a vacanțelor?

N.T: Noi trebuie să înțelegem un lucru, precauțiile trebuie să rămână.  Iar dacă după aceste două luni rămânem cu niște deprinderi, de exemplu ne întoarcem de afar și ne spălăm pe mâini, pe față, ne dăm cu dezinfectant, ne izolăm când avem niște simptome respiratorii, chemăm medicul de familie, tușim în pliul cotului, în batistă, într-un servețel, ne spălăm după acest gest, păstrăm o distanțare socială în locurile potențial aglomerate, purtăm o mască când intrăm în spațiile închise sau în mijloacele de transport în comun. Sunte reguli care rămân și într-o primă fază de relaxare. Dacă până acum mergeam cu o declarație pe proprie răspundere, vom merge fără această declarație. Vom merge pe tot parcursul zilei, vom merge spre magazine, magazine care au intrarea din stradă. Vom merge spre muzee. Vom merge în spațiile închise, dar păstrăm distanțarea socială. Se va extinde această relaxare și la sporturile individuale. Se vor deschide cabinetele stomatologice, cabinetele de îngrijire corporală. Dar toate sunt progresive în contextul în care păstrăm aceleași precauții, tocmai pentrua  evita o eventuală transmitere comunitară a infecției cu coronavirus. Dacă evaluarea la două săptămâni ne va arăta că aceste condiții au fost menținute, respectate, atunci putem ca în următoarele două săptămâni să mai facem o serie de relaxări, încercând ca într-o lună, o lună și jumătate sua poate două luni să ajunge la o viață realativ normală.

Rep: Ne referim și la redeschiderea hotelurilor, a pensiunilor?

N.T: Nu au fost închise. Nu au avut adresabilitate, dar ele nu au fost închise niciodată. Hotelurile s-au închis de la sine neavând adresabilitate.  După cum nici economia nu a fost oprită. S-au oprit liniile de producție datorită izolării sau infectării.  O dată cu relaxarea, adresabilitatea va crește la aceste hoteluri sau pensiuni. Dar trebuie să înțelegem că în primele două săptămâni această relaxare dă libertatea de mișcare individuală doar în interiorul localităților. Între localități mișcarea se va face doar cu motiv bine întemeiat.

Rep: Să înțelegem, așadar, că responsabilitatea începe să fie transferată către fiecare dintre noi? Că trebuie să învățăm să coabităm, să conviețuim cu acest virus? Că trebuie să intyre în rutina noastră acele măsuri de precauție pe care le-ați reamintit și dumneavoastră?

N.T: Aveți perfectă dreptate. Pentru o perioadă, dacă nu pentru totdeauna, trebuie să ne învățăm să mergem cu anumite reguli de precauție, cu anumite reguli de igienă și cu anumite tertipuri pe care ar trebui să ni le păstrăm în restul perioadei. Sunt niște lucruri pe care le-am pus la încercare, printre care și răbdarea. Dar au fost și momente în care ne-am pregătit viitorul.

 

Emisiuni disponibile : https://www.rfi.ro/tag/sanatatea-fm

Ascultă emisiunea Sănătatea FM din 6 mai 2020