Pandemia din educație: examene simplificate și cenzură pe termeni științifici

Săptămâna aceasta educația din România își face evaluarea națională. Încercăm să vedem ce impact au avut trei luni de școală online asupra elevilor, cum a încurajat ea studiul și pregătirea pentru examenele finale, dar și cât a influențat absenteismul.

Tot la Tânăr în Europa vedem cum România riscă să intre pe o pantă periculoasă pe care au ajuns deja țări ca Ungaria și Polonia, cunoscute pentru extremismul de care dau dovadă în termeni de discriminare și încălcare a drepturilor omului.

Școală pe net, rezultate aflate tot pe net

Vorbim din nou despre educație. Într-un an școlar inedit ca acesta și rezultatele Evaluării Naționale se află diferit. Absolvenții claselor a VIII-a nu se vor mai îngrămădi în fața tabelelor afișate la avizier, ci vor primi un cod unic cu care vor intra pe 27 iunie pe site-ul Ministerului Educației pentru a vedea cum s-au descurcat la cele proba de română și matematică.

Cât despre examen, acesta s-a încadrat ca grad de dificultate în zona medie și a putut fi accesibil pentru majoritatea elevilor spune expertul educațional Oana Moșoiu. Specialistul spune că aceasta situație specifică nu va deveni regulă și amintește faptul că în multe țări chiar s-a renunțat la examene în contextul pandemiei.

Oana Moșoiu mai atrage atenția asupra importanței pe care o joacă profesorii care corectează. În evaluarea răspunsurilor există mai multe filtre care pot crea prejudicii iar notarea implică un mare subiectivism al corectorilor explică expertul educațional.

Oana Moșoiu spune la RFI că nu totul ține de elaborarea unor subiecte, ci și de cum sunt aplicate baremele și cum și dacă sunt acordate diferitele tipuri de punctaje pe parcurs.

Școala online ar putea crește riscul de abandon școlar

Pentru moment este incert modul în care se vor întoarce la școală elevii din toamnă. Cert este că ar putea fi mai puțini, deși de anul aceasta învățâmântul a devenit obligatoriu până în clasa a 12-a.

Întârzierea procesului de învățare și incertitudinea legată de ce se va întâmpla în toamnă ar putea duce la riscul de abandon școlar avertizeaza Radu Szekely, expert educațional al Comisiei Europene.

Digitalizarea are două fețe spune specialistul care subliniaza faptul că dacă mulți tineri s-au adaptat, pentru unii profesori a fost mai dificil să țină cursuri online. Sesiunea specială pentru elevii care nu pot da examenul inițial este o idee excelenta mai explica Radu Szekely. 

Identitatea de gen - motiv de dispută între Parlament, ONG-uri și Universități

Cât despre cursuri, acestea riscă să fie cenzurate dacă vorbim despre subiecte ca identitatea de gen. Este o propunere facuta de un senator PMP care a fost votată de PSD şi PMP, cu abţinerea PNL şi în ciuda voturilor împotrivă a senatorilor USR şi UDMR. Pentru a intra în vigoare, legea are acum nevoie de semnătura lui Klaus Iohannis.

Ong-urile pentru drepturile LGBT critica proiectul de lege prin care a fost interzisă orice referire la identitatea de gen în școli și universități și cer președintelui Klaus Iohannis să nu îl promulge.

România ocupă un loc fruntaș la capitolul abuzurilor îndreptate împotriva comunității tras, iar interzicerea educației legate de identitatea de gen nu ar face decât să agraveze  situația spune directorul executiv al Asociației Accept.

Teodora Ion Rotaru explica de ce aceasta propunere nu are de fapt sustinerea societății.

Universități din Cluj și București critică proiectul de lege

Universitatea din București și Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj critică proiectul de modificare a Legii Educației potrivit căruia referirile la identitatea de gen vor fi interzise în școlile și universitățile din România.

Universitatea din București arată că acest proiect subminează autonomia universitară. Și UBB Cluj a reacționat după ce proiectul a trecut de Senat, care este cameră decizională, arătând că se pronunță „împotriva oricărui tip de intruziune politică sau ideologică asupra științei/mediului academic.”

Toate edițiile emisiunii Tânăr în Europa: https://www.rfi.ro/tag/tanar-europa