Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Paradoxul de la BAC: Medii de 10 pe bandă rulantă, profesori corectori care sfidează baremul

Totul se întâmplă în contextul în care România a înregistrat cele mai slabe rezultate din ultimii 9 ani la testele PISA 2018, care arată performanţa sistemului de învăţământ la toate cele trei domenii testate: citire, matematică şi ştiinţe.

La prima vedere examenul național și bacalaureatul de anul acesta creionează o elită tot mai numeroasă a absolvenților studiilor gimnaziale și liceale. Numărul candidaților la liceu cu media generală zece este dublu față de anul trecut, numărul mediilor maxime la Bacalaureat a ajuns la 307 elevi, un număr fără precedent în ultimii 16 ani.

Rezultate paradoxale în condițiile în care România a înregistrat cele mai slabe rezultate din ultimii 9 ani la testele PISA 2018, care arată performanţa sistemului de învăţământ la toate cele trei domenii testate: citire, matematică şi ştiinţe.

Dacă ne facem o analiză mai aprofundată vedem că România ocupă un loc fruntaș în topul țărilor cele mai afectate de analfabetismul funcțional, fiind pe primul loc în Europa. Datele arată că 42% dintre copii nu sunt capabili să înțeleagă un text sau să efectueze operații matematice simple.

Și totuși rezultatele la examenele din acest an, unul în care procesul educațional s-a desfășurat în mare parte online, sfidează realitatea. Tot aparte este și numărul ridicat de contestații depuse de elevi, multe dintre ele soluționate cu punctaje care uneori au trecut candidatul din stadiul de respins în cel de admis.

La Tânăr în Europa încerc să aflu alături de expertul educațional Oana Mosoiu și profesoara de istorie Roxana Rusin cum au ajuns profesorii corectori să fie creditați cu minimum de încredere de către elevi și cum ne putem explica numărul mare de contestații soluționate în favoarea elevilor în unele cazuri cu o diferență uriașă de punctaj.

Rezultatele de la a doua corectare au sfidat uneori logica. În Gorj doi elevi notați cu 2,25 și 6, la matematică, au obținut la contestații 7,90 și 10. Un alt elev care a luat 6 la matematică a primit 10 după recorectare. Cum au putut să greșească atât de mult profesorii corectori explică la RFI Oana Mosoiu, expert educațional.

Oana Mosoiu expert educațional subliniază că cele mai mari diferențe în notarea lucrărilor apar "din cauză că profesorii corectori trebuie să lucreze contratimp".

Din sala de clasă, Roxana Rusin, profesoară de istorie la Liceul Teoretic Nichita Stănescu recunoaște că unii profesori corectori nu știu de fapt să corecteze.

 

Neîncrederea în profesorul corector a ajuns la un maxim istoric, cum poate fi reabilitată importanța profesorului în clasă?