Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Mai puțin de o treime dintre bulgari acceptă homosexualii în societate

1024px-central_europe_brockhaus.svg_.png

Image source: 
wikipedia.org

Intoleranța față de comunitatea LGBT a crescut în ultimii 18 ani în Bulgaria, Croația a decis să invite presa germană  pentru a vedea la fața locului măsurile anti COVID 19 pentru turiști, iar lucrătorii sezonieri ucrainieni vor să se întoarcă la muncă în Polonia, dar trebuie să stea două săptămâni în carantină. Lituania felicită Franța de ziua națională și amintește că acum 100 de ani, Parisul i-a recunoscut independența de facto, Slovenia se mândrește cu o tânără ilustratoarea pe lista Forbes a celor mai influenți artiști, iar în Slovacia, noul guvern pune sub semnul întrebării un proiect de 60 de milioane de euro ratificat de vechiul guvern.

Doar o treime dintre bulgari, (32%) consideră că societatea ar trebui să accepte homosexualii, intoleranța față de acestă categorie de cetățeni fiind în creștere în ultimii 18 ani, scrie site-ul www.dnevnik.bg, care citează datele Institutului American de Cercetare Pew.  48% din populația bulgară decară cu nu are respect față de homosexualitate. 

Un studiu din anul 2007 arăta că homosexualitatea era acceptată de 39% dintre bulgari, mai mult decât astăzi, iar în 2012, numărul acestora scăzuse cu doar un procent. 

„Cu toate acestea, Bulgaria nu este țara din Estul Europei în care pragul de toleranță pentru homosexuali a scăzut cel mai mult. În 2019, 59% dintre cehi s-au declarat toleranți față de persoanele LGBT, numărul lor scăzând cu 21 de procente față de 2013, când 80% din populația chestionată a spus că recunoaște LGBT,” adaugă publicația bulgară. 

„Polonia și Ungaria, unde partidele conservatoare care apără valorile familiei tradiționale sunt la putere, arată o toleranță pentru homosexuali mult mai mare decât cea demonstrată de bulgari. 48% dintre unguri și 47% din polonezi sunt gata să accepte cupluri homosexuale, ceea ce reprezintă o creștere de 2 puncte față de 2013. Aproape jumătate din greci (48%) sunt de aceeași părere, deși Biserica Ortodoxă există joacă un rol fundamental în formarea morală a populației.”

70% dintre lucrătorii sezonieri ucrainieni vor să se întoarcă în Polonia

„Epidemia de coronavirus a provocat dispariția unei părți semnificative a lucrătorilor ucraineni de pe piața muncii poloneze. Conform statisticilor prezentate de polițiștii de frontieră, peste 235.000 de ucraineni au trecut din Polonia în Ucraina între 15 martie și 15 mai, dar o parte erau în tranzit întorcându-se din alte țări. Potrivit celui mai recent raport al OTTO Force Force, 39% dintre ucraineni au părăsit Polonia din cauza pierderii locului de muncă și 36% pentru că nu știau ce va aduce viitorul. Cum, aproape trei sferuri dintre cei plecați vor să se întoarcă,” scrie obserwatorgospodarczy.pl

Dacă vor să intre în Polonia, cetățenii non UE, printre care și ucrainienii, trebuie să intre în carantină 14 zile. Cu toate acestea, 45% dintre cei care vor să se întoarcă spun că sunt pregătiți să intre în carantină dacă acest lucru înseamnă șă își recapete locurile de muncă.

Există speranțe pentru sezonul turistic în Croația? 

Iată întrebarea publicației Jutarnji. „Mass-media străină îi descurajează pe turiști să călătorească în Croația, dar ministrul turismului, Gari Cappelli, are un plan...” comentează ziarul online.

Croația se confruntă cu o creștere a numărului de cazuri de COVID 19, dar Veljko Ostojić, președintele Asociației de Turism Croată spune că nici un turist nu a intrat sănătos în Croația ca să se îmbolnăvească în vacanță și că problema o reprezintă proprii cetățeni indisciplinați care s-au întors din țări cu multe învolnăviri și nu au fost carantinați, precum și evenimentele cu multe persoane precum nunțile și petrecerile din cluburile de noapte.  „Croația nu ar trebui să pună în pericol sectorul care reprezintă 20% din PIB-ul țării din cauza nunților și cluburilor,” adaugă profesionistul în turism. 

„Mass-media germană scrie în detaliu de câteva zile despre creșterea numărului de persoane recent infectate în Croația și declară că Balcanii sunt o sursă de contaminare periculoasă în Europa. Ieri, ziarul Bild a publicat un articol intitulat Vine un avertisment de călătorie în Croația?, adaugând că pandemia ia o nouă întorsătură în Balcani, referindu-se la Croația, Serbia și Bosnia și Herțegovina.”

Ministrul turismului croat a luat, astfel, o decizie radicală: oficialul a invitat mai multe echipe de televiziune germane în Croația să vadă la fața locului cum se desfășoară turismul în acestă țară pe timp de pandemie.

Mulțumirile Lituaniei pentru ajutorul francez de acum 100 de ani

Ziarul Diena din Lituania scrie un articol despre cum a sărbătorit această țară ziua națională a Franței.
Șeful statului, Gitanas Nausėda, a spus că anul acesta se marchează „o aniversare istorică importantă în relațiile bilaterale. Acum 100 de ani, pe 11 mai, Franța a recunoscut existența statului nostru.” 

Lituania fusese atasată Imperiului Rus în 1795, în 1915 Germania a ocupat partea vestică a acestuia, iar după Revoluția Bolșevică din 1917, Germania a organizat o conferință la Vilnius sperând că Lituania va declara că se desprinde de Imperiul Rus și se atașează Germaniei. În schimb, Lituania și-a declarat independența.
„Apreciem contribuția Franței la consolidarea securității Lituaniei și a întregii regiuni baltice. Franța a participat, deja, de șapte ori la misiunea de poliție aeriană a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord în statele baltice și s-a alăturat Centrului NATO de Excelență pentru Securitatea Energetică," a spus președintele în mesajul său. 

O artistă slovenă de 23 ani pe lista Forbes a celor mai influente figuri culturale

Televiziunea slovenă publică RTV publică pe siteul său un interviu cu ilustratoarea Alja Horvat, care, la 23 de ani, a fost inclusă de Forbes  pe lista celor mai influente 30 figuri culturale sub 30 de ani.

Alja Horvat și-a creat un nume pe piața de artă „la vârsta de 21 de ani, datorită talentului său incontestabil și a priceperii în mânuirea rețelelelor de socializare, grație cărora a depășit rapid granițele Sloveniei. Lucrările sale și-au găsit locul inclusiv în magazinele brandului de modă hipster Urban Outfitters. Destinul a dus-o chiar la Los Angeles, unde a creat ilustrația pentru un proiect interesant, un fel de cutie surpriză pentru o cauză bună, Causebox,” adaugă televiziunea slovenă.

Investiția de 60 de milioane de euro în noul Centru Național și Cultural al Congreselor de la Bratislava este sub semnul întrebării după schimbarea guvernului lui Peter Pellegrini, scrie idex.sme.sk.  

Cu trei săptămâni înainte de alegerile parlamentare (din februarie, anul acesta, n.r.)  guvernul Pellegrini a ratificat proiectul privind centrul multifuncțional. Cele 60 de milioane de euro au fost direcționate către Asociația Civilă Centrul Congreselor Naționale și Culturale care urmează să construiască centrul în perioada 2012-2026. 

La vremea respectivă, parlamentarii opoziției au criticat proiectul. Aflați acum la putere, criticii acestuia încearcă să oprească desfășurarea lui pentru o reevaluare la Ministerul de Finanțe.