Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Bulgaria, protestul ”uitat”: liderii europeni continuă să tacă

Ocupați cu protestele masive din Belarus, aproape că am scăpat din vedere că, în țara vecină, Bulgaria, mișcarea contestatară continuă de mai bine de o lună.

Ieri, protestatarii au blocat clădirea Comisiei Electorale Centrale, în care au aruncat cu ouă și roșii. Manifestanții ar fi dorit să participe la ședința Comisiei, în încercarea de a impune votul electronic, pe care îl văd drept o garanție împotriva fraudării alegerilor de către guvernul de centru-dreapta al lui Bojko Borrisov.

După cum se știe, protestele sunt susținute de președintele Bulgariei, Rumen Radev. Luni sera, acesta a mers să se întîlnească cu protestatarii din Varna.

”Cea mai mare teamă a acestui guvern este legată de alegerile corecte prin votul electronic. Există o singură cale de ieșire din această criză și aceasta este demisia guvernului, astfel încât să putem reveni pe calea statului de drept”, le-a spus protestatarilor președintele Radev.

El a comentat și propunerea guvernului de a convoca o Adunare Constituantă.

”Nu se pot face comentarii cu privire cu privire la aceste propuneri, venite de la un prim-ministru care a ucis parlamentarismul. Îi chem pe toți cei care le pasă de viitorul Bulgariei să nu cadă în capcana lui Borissov și să nu se implice în  discutarea acestui proiect pentru o noua Constitutie. Nu voi prezenta în niciun caz propunerea mea către acest Parlament. Scopul lui Borissov nu este o nouă Constituție rațională. Scopul său este să ne facă să uităm de corupție, nelegiuiri și de cererile noastre pentru demisia sa”, a spus președintele în adunarea de la Varna.

Dar, politic vorbind, situația este complicată.

Liderii europeni au ezitat până acum în a critica Sofia pentru brutalitatea poliției împotriva protestatarilor anticorupție. De asemenea, ultimele rapoarte MCV au fost mai bune pentru Bulgaria în raport cu România, vorbindu-se chiar despre faptul că liderii europeni ar căuta o cale prin care să separe Bucureștiul și Sofia în procesul de monitorizare pe justiție, în avantajul țării sud-dunărene.

Unii pun această expectativă europeană pe seama apartenenței partidului lui Borissov, GERB, la PPE, cel mai mare grup politic din Parlamentul European. De altfel, premierul de la Sofia, criticat în țara sa pentru legăturile cu rețelele oligarhice și de crimă organizată, a evitat să intre în coliziune cu liderii europeni, așa cum a procedat omologul său ungur, Viktor Orban.

O altă necunoscută ar fi legată de gradul de implicare a Rusiei. Borissov a făcut imediat legătura între proteste și interesele rusești de destabilizare a țării, susținând că ar exista legături puternice între stânga bulgară, din care face parte și președintele Radev și Rusia.

Totuși, a lega Rusia de o singură parte a spectrului politic bulgar este o exagerare. Dacă, de pildă, românii văd Rusia ca pe o amenințare existențială, pentru bulgari, aceasta este mai curând un prieten istoric și un partener cultural.

Linia filorusă este prezentă în întreg spectrul politic, de la stânga și centru-stânga până la centru-dreapta și dreapta ultranaționalistă, aceasta din urmă cu mult mai puternică în Bulgaria decât la noi.

Totuși, o expectativă de lungă durată a liderilor europeni în privința Bulgariei nu va fi de bun augur.  Pentru protestatarii anticorupție, tăcerea va afecta tocmai credibilitatea UE în calitate de garant al statului de drept și democrației.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica