Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Navalnîi otrăvit. Ce poate face Europa?

gessen-navalny.jpg

Image source: 
newyorker.com

Medicii germani care l-au preluat pe opozantul rus Alexei Navalnîi, aflat în comă, au găsit dovezi potrivit cărora acesta a fost otrăvit. Navalnîi fusese transferat la sfârșitul săptămnânii trecute de la Omsk la Berlin, după numeroase insistențe din partea cancelariilor occidentale.

La aflarea veștii, șeful diplomaţiei europene Josep Borrell a solicitat autorităţilor ruse o “anchetă independentă şi transparentă privind otrăvirea” activistului. Cei vinovați trebuie trași la răspundere, a spus și Angela Merkel.

Dar diplomații știu și ei, la fel cum știe orișicine, că autoritățile de la Moscova nu vor mișca un deget. Este suficient să privim la seria de crime săvârșite în ultimii ani împotriva unor persoane incomode pentru Kremlin și vom înțelege de ce.

Desigur, diplomații nu au altă variantă în afară de a lansa astfel de mesaje. Dar liderii politici pot face mai mult?

Să vedem care ar fi opțiunile.

O variantă la îndemână ar fi cea sancțiunilor economice, pe care déjà Uniunea Europeană le-a adoptat, după intervenția din Donbas și anexarea de către Rusia  a Crimeei. Experiența arată însă că astfel de măsuri punitive nu-și ating scopul.

Pe de o parte, statul sancționat găsește căi de cooperare cu alte state și regiuni, care nu l-au pedepsit. Pe de altă parte, sancțiunile pot să încurajeze crearea unor rețele de corupție și contrabandă. Iar liderii populiști folosesc dificultățile generate de sancțiuni pentru a canaliza nemulțumirea populară împotriva celor care le-au dictat.

Cu alte cuvinte, pentru Kremlin, vina pentru dificultățile îndurate de poporul rus din cauza sancțiunilor nu o poartă politica lui Vladimir Putin, ci Occidentul. Și se găsesc foarte mulți dispuși să creadă asta.

Apoi, până unde pot merge sancțiunile economice? Numeroase companii europene desfășoară afaceri importante în Rusia. Industria germană – un motor al întregii economii europene - are nevoie de gazul rusesc, cel puțin deocamdată.

Trebuie să fii foarte atent ca sancțiunile dictate împotriva Rusiei să nu se întoarcă tocmai împotriva companiilor europene și să amenințe locurile de muncă ale europenilor.

O altă cale ar fi cea juridică, prin aducerea cazului în fața Curții Internaționale de la Haga. În martie, istanța a început procesul în cazul doborârii, în 2014, a avionului malaezian deasupra regiunii Donbas. Suspecții sunt două persoane care la vremea aceea dețineau funcții de comandă în milițiile separatiste din Donbas, sprijinite de Rusia.

Nimeni nu-și face iluzii că Rusia va coopera cu un astfel de tribunal internațional – de fapt, Kremlinul cultivă un sentiment al impunității în plan internațional.

Nu a fost o problemă ca un agent defector să fie ucis în Marea Britanie, cu un produs chimic extrem de periculos, care a pus în pericol numeroși oameni nevoinovați. Nu a fost o problemă ca un opozant din Cecenia să fie ucis pe străzile Berlinului, în primă zi. Nu a fost o problemă ca hackeri ruși să încerce să spargă contul de email al cancelarei germane Angela Merkel.

Dar poate că sancțiunile de care regimul Putin s-ar teme cu adevărat ar fi cele luate direct asupra apropiaților săi – oligarhi care-și spală banii murdari în băncile ocidentale, care dețin proprietăți și își trimit copiii la studii sau în vacanțe extravagante chiar în Occidentul putred, pe care Kremlinul îl blamează atât de tare.

Poate că arma cea mai eficientă ar fi transparența, combatarea eficientă a fraudelor financiare și corupției transfrontaliere, lupta împotriva paradisurilor fiscale. Va dura mai mult, rezultatele se vor vedea în timp, dar merită.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica