Decrețeii, capitolul polonez

În anul în care România marchează 30 de ani de la dezincriminarea avortului, valul promotorilor conservatori ai valorilor tradiționale începe să fie din ce în ce mai amenințător. După ce Curtea Constituțională a Poloniei a decis interzicerea avorturilor chiar și în cazul în care fătul prezintă malformații evidente, Statele Unite au semnat o declarație anti-avort, alături de un grup de 30 de guverne iliberale sau autoritare printre care se numără și trei state europene: Polonia, Ungaria și Belarus.

Vorbim despre modul în care sunt amenințate din ce în ce mai vizibil drepturile și libertățile femeilor și cum în România se pare că nici autoritățile, nici populația nu au înțeles mare lucru din cei peste 20 de ani în care interzicerea avorturilor a cauzat moartea e peste 10.000 de femei care au apelat la metode alternative de întrerupere a sarcinii.

Drepturile câștigate de femei sunt acum luate înapoi sau accesul la ele este din ce în ce mai puternic restricționat observă Andrada Cilibiu de la Centrul Filia. Este un proces de lungă durată subliniază activista pentru drepturile femeilor. Ea atrage atenția că din ce în ce mai multe state încep să aibă în aparatul legislativ persoane din ce în ce mai conservatoare care cred în asa numitele valori tradiționale. Mai mult, subliniază Andrada Cilibiu, această luptă anti avort ascunde și o luptă împotriva comunității LGBT, tendință care există și în România.

Atunci când avortul este intezis, femeile vor căuta orice modalitate de a nu duce la capăt o sarcină nedorită spune Carmen Suraianu, directoare executivă a Societății de Educație Contraceptivă și Sexuală. Specialista invocă perioada decrețeilor.

Cel mai grăitor exemplu al daunelor fizice și psihice cauzate de interzicerea avortului este chiar România. Regimul Ceușescu a dus cea mai atroce politică de încurajare a natalității interzicând  posibilitatea de întrerupere a sarcinilor din 1966 până în 1989. Peste 20 de ani în care educația sexuală primită de la părinți se reducea la imperativul: "să fii cuminte!", accesul la metode contraceptive era blocat și așa numitul avort de bucătărie era metoda la care apelau zeci de mii de femei.

Daniela Drăghici este una dintre ele și are puterea emoțională de a povesti cum se petrecea un avort ilicit în anii 70.

Cele 2 decenii de supliciu nu par să fi instalat un resort funcțional în memoria românilor care continuă să ignore informațiile despre sanatate reproductivă la care au acum acces. Planificarea familială nu este nici ea accesată cu succes, iar metodele de contracepție erau folosite în 2016 de 10% mai puțini români decât în 2004. Nu e de mirare în contextul în care din 2011 în România nu mai există strategii coerente privind sănătatea reproductivă și nici programe prin care să se ofere metode de contracepție gratuite subliniază Carmen Suraianu, directoare executivă a Societății de Educație Contraceptivă și Sexuală

Situația s-a agravat în timpul pandemiei. Accesul la avort a fost îngrădit de unele autorități și chiar de medici spune Andrada Cilibiu de la centrul Filia. Ea atrage atenția că numărul spitalelor și clinicilor de stat care fac întreruperi de sarcină la cerere e în picaj.

Peste 134 de țări din lume interzic în acest moment  avortul la cerere. În toate acestea femeile apelează la metode alternative de a întrerupe sarcina riscând deseori complicații care pot cauza chiar și decesul.

Toate edițiile emisiunii Tânăr în Europa: https://www.rfi.ro/tag/tanar-europa