Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Diete de slăbit celebre și riscurile asupra sănătății

slabit.jpg

Image source: 
pixabay.com

Pandemia de COVID-19 ne provoacă un stres psihic în fața căruia mulți oameni se simt depășiți de situație. După cum se știe,  numeroase tulburări de comportament alimentar au la bază tulburări emoționale, explică la RFI, dr. Luiza Pîrvu, medic specialist Diabet și Boli de Nutriție, invitata emisiunii Sănătatea FM. Pe de altîă parte, studiile arată că persoanele obeze prezintă un risc ridicat de a suferi forme grave de COVID-19, conform unui studiu al medicilor francezi,  publicat la începutul lunii septembrie.

Doar un pacient din zece, dintre cei care au ajuns la Terapie Intensivă din cauza COVID-19, se încadra în intervalul de greutate corporală sănătoasă, potrivit studiului condus de doctor Francois Pattou, directorul Departamentului de Chirurgie Generală şi Endocrină de la Spitalul Universitar din Lille, citat de Agerpres. Aproximativ o jumătate dintre cei 124 de pacienţi internaţi la ATI din eşantionul de persoane cu COVID-19 erau obezi, mai arată studiul.

„La câteva luni în cadrul pandemiei COVID-19, riscul crescut pe care îl prezintă acest virus pentru persoanele care suferă de obezitate nu ar putea fi mai clar. Datele noastre demonstrează că riscul de a se ajunge la forme mai grave de boală creşte odată cu IMC (indicele de masă corporală - n.r.), până la punctul în care aproape toţi pacienţii cu COVID-19 de la terapie intensivă vor ajunge (conectaţi) la un ventilator”, a precizat medicul  Francois Pattou.

Dr. Luiza Pîrvu, medic specialist Diabet și Boli de Nutriție

Indicele de masă corporală (IMC)

“Indicele de masă corporală reprezintă un parametru pe care îl folosim de foarte mult timp, este practic un raport între greutate și înălțimea la pătrat, este un raport fix care ne poate încadra greutatea în normală, mai mică decât normală sau mai mare, suprapondere sau obezitate. (...) Este un parametru ușor de folosit și stadializat internațional. Un IMC peste 25 dar sub 30 ne va înacdra greutatea în suprapondere, dincolo de 30, începem să stadializăm obezitatea. Peste 40, avem obezitatea de gradul 3, inclusiv obezitatea morbidă de care se vorbește în ultima vreme”.

Procentul de grăsime, în funcție de sex și vârstă

"Indicele de masă corporală, pentru că este un parametru fix, nu poate reflecta întotdeauna situația pacientului. Există oameni cu un IMC foarte bun dar care au o distribuție a grăsmii în jurul abdomenului și atunci nu este o situație fericită pentru ei. Odată cu vârsta, procentul de grăsime corporală tinde să crească. Există diferențe între bărbați și femei, pentru că femeile au un procent mai mare de grăsime. Dacă luăm grupa de vârstă 40 de ani, diferența este semnificativă. La bărbați, procentul de grăsime recomandată este undeva între 15 și 17 %, în timp ce femeile, în mod ideal, ar trebui să aibă în jur de 22%" 

Ce trebuie să conțină un program alimentar

"Eu sfătuiesc orice persoană care își propune să aibă o alimentație sănătoasă, nu neapărat să slăbească, să aibă, în primul rând, varietate în farfurie. Aceasta ar fi prima regulă. A doua regulă, să ne împărțim alimentele măcar în trei mese principale. Se știe că oamenii care nu au un program de masă regulat, au tendința de a avea un IMC mai mare și de a acumula kilograme mai multe. Varietatea alimentară și un orar al meselor sunt practic regulile pe care ne bazăm".

Ce se întâmplă când vrem să scădem în greutate

"Dacă am plecat de a ne calcula un necesar caloric pe zi, putem să optăm să scădem din acel necesar 500- 600- 700 de calorii pe zi , astfel încât, în timp, să pierdem și din kilorgame. În niciun caz, nu optăm pentru diete drastice, diete "minune", care promit scăderea masivă și rapidă în greutate, pentru că sunt restrictive, greu de ținut. De asemenea, fenomenul " yo-yo" este frecevent întâlnit, pentru că pe termen lung este foarte greu de ținut un plan alimentar. "

Variante de mic dejun, prânz și cină

"Să zicem că vorbim de o femeie activă, care încă mai merge la muncă. La mic dejun poate mânca 2-3 felii de pâine cu brânzeturi sau ou și legume sau putem merge și pe varianta clasică: iaurt și cereale integrale, semințe- de dovleac sau floarea-soarelui, ideal să fie neprăjite sau omletă, care este sățioasă. Eu nu recomand fructele crude ca mic dejun sau, cel puțin nu singure.

Pentru prânz, dacă socotim procentual aportul caloric, poate fi cel mai consistent din cele trei mese ale zilei: proteine, animale sau vegetale, și o sursă bună de carbohidrați cu eliberare lentă. Exemplu de proteine vegetale: mazăre, fasole boabe (ele sunt combinația ideală și de proteine vegetale și de carbohidrați). Dacă vrem proteine animale, putem alege pește sau carne slabă, curcan de exemplu, cu o porție normală de carbohidrați (150 de grame)- orez sau cartofi copți sau piure- și bineînțeles o salată de toamnă.

La cină este bine să mâncăm ceva ușor: brânzeturi, legume - ciuperci, dovlecei, varză, păstăi...Baza ar fi de legume plus o sursă slabă de proteine.  O cină mai ușoară, pe care trebuie să o luăm cu două ore înainte de a merge la culcare.

Diete celebre pe internet și riscurile asupra sănătății

"La modă este dieta de tip FASTING, cu o fereastră alimentară foarte îngustă (de patru-șase ore pe zi în care să nu mănânci nimic). Primul lucru de care ne putem lovi este starea de oboseală, de irascibilitate pe care o avem după câteva zile. Apoi, mai sunt și problemele gastrice, în special gastritele, care pot să apară pentru că există foarte multe ore în care nu ne alimentăm. De asemenea, tot în cadrul dietelor de acest tip, se pot produce dezechilibre biliare, care pot să precipite niște crize biliare, episoade de colecistită.

O altă dietă la modă este dieta KETO, bazată pe o alimentație bogată în grăsimi și proteine, cred că are cea mai lungă durată de viață. Aici discutăm despre problemele renale, pentru că metaboliții proteinelor animale, din carne, se elimină pe cale renală. Acid uric poate crește în timpul acestei diete, la fel pot crește colesterolul și trigliceridele. Dacă un pacient are orice fel de afecțiune renală, aceasta se poate agrava. În timp, practic, dacă vrem să trecem la o alimentație complet variată sau echilibrată, această trecere are nevoie de o perioadă tampon, în care avem un compromis între elementele din dieta KETO și elemente de dietă variată.

DIETA DISOCIATĂ- în care, timp de o zi sau chiar  3 zile, consumăm doar legume sau fructe sau carne. Aici avem avantajul că nu există ore de masă, nu există un tipar și atunci ar putea fi tentant pentru cei care au un stil de viață puțin mai dezordonat, dar trebuie să ținem cont că într-o zi normală, corpul nostru folosește și carbohidrați, și grăsimi și proteine, nu folosește luni carbohidrații, marți proteinele ș.a.m.d. Cărțile de nutriție recomandă să scădem între 2 și 4 kilograme pe lună, mai spune medicul Luiza Pîrvu. 

 

Emisiuni disponibile : https://www.rfi.ro/tag/sanatatea-fm

 

 

 
Ascultă aici emsiunea SĂNĂTATEA FM din 11.11.2020