Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Decriptaj: Cine l-a declarat președinte pe Joe Biden? Și cum poate ieși America din incertitudine și suprarealism

2020-11-09t215437z_1239889034_rc2xzj9jlbmp_rtrmadp_3_usa-election.jpg

Joe Biden
Joe Biden
Image source: 
REUTERS/Jonathan Ernst

Invitatul emisiunii ”Decriptaj” este jurnalistul, producătorul  și regizorul de film John Florescu.  A lucrat pentru rețele importante precum CBS, HBO, BBC, The History Channel, PBS, Discovery-Times, Disney. A intervievat şase preşedinţi ai Statelor Unite . A fost producător al starului TV American David Frost și director de comunicare al Comitetului Național Democrat.

A activat timp de 30 de ani în viața politică, fiind implicat în campaniile candidaților democrați Edward Kennedy, John Kerry și Barack Obama.

Iar discuția noastră începe chiar de întrebările privitoare la câștigătorul alegerilor din Statele Unite. Există, așadar, o stare de incertitudine politică?

Evident, pentru că Donald Trump a început mult mai bine decât se aștepta în state importante, plus Texas sau Florida, unde a avut și 8-10 puncte avans. Iar acum avem o situație în care el contestă rezultatele. De fapt, le contesta încă de acum o lună, atunci când spunea că votul  prin corespondență ridică dubii. El a ridicat de mai demult această problemă și acum, după alegerile de marțea trecută , el folosește termenul de fraudă.

 

 

El se consideră, de fapt, câștigătorul acestor alegeri!

Trebuie să vedem ce s-a întâmplat în cele șase state care puteau bascula la stânga sau la dreapta. Pe coasta de vest, state cum ar fi California sau pe coasta de vest, state precum New  York sunt în mod clar democrate, pe când statele din centru sunt în general pro-Trump. Dar mai avem aceste șase state, unde se joacă totul. Aici, Donald Trump a început foarte bine, chiar neașteptat de bine . Dar pe măsură ce au început să se numere voturile, marți seara, miercuri dimineața - și unele se numără chiar și acum – acestea au început să basculeze spre Biden. Astfel că sâmbătă, Biden a putut fi declarat președinte al Statelor Unite. Această decizie a fost anunțată de fiecare stat în parte, nu de Washington sau de Trump. Au fost anunțuri făcute de 50 de responsabili din Statele Unite.

 

 

Deci cine l-a declarat, până la urmă, pe Joe Biden, câștigătorul alegerilor? Pentru că mulți au spus că el a fost declarat președinte de presa favorabilă.

Nici vorbă.  Lucrurile stau așa: fiecare stat este responsabil de rezultate, în această fază. Deci, la New York este responsabilul pentru Justiție, Massachusetts declară că s-a votat pentru Biden, Wyoming pentru Trump  și așa mai departe. Și apoi, toate aceste date se pun laolaltă. Nu media decide, ci statele. Sunt state în care nici acum nu s-a terminat. Pentru a deveni președinte al Statelor Unite, trebuie să atingi cel puțin 270 de voturi ale electorilor. Iar Joe Biden a depășit această ștachetă sâmbătă seara, chiar înainte ca numărătoarea să fie terminată peste tot. Iar Trump spune: nu, ați spus că Georgia e pro-Biden, eu contest. Ați spus că Michigan e pro-Biden, eu contest. El contestă în stânga și în dreapta. Desigur că are dreptul să conteste . Al Gore a făcut același lucru în 2000, în Florida. Deci, se poate contesta. Dar acum avem o situație în care președintele refuză și avem, de asemenea, o majoritate a senatorilor republicani care refuză, de asemenea, să spună: Bravo, Joe Biden, ai câștigat!

 

 

De exemplu, secretarul de stat Mike Pompeo vorbește despre o tranziție lentă către un al doilea mandat Donald Trump!

Este ceva extraordinar, din moment ce deja șefi de state, din Marea Britanie, Franța, Italia, Japonia, din toate țările lumii – fără Rusia, ceea ce e demn de subliniat dar și fără China  - și-au trimis deja felicitările lor pentru victorie lui Joe Biden. În timp ce președintele Trump, secreterul său de stat Pompeo, președintele Senatului , ceilalți oameni care îl susțin personal pe Trump nu recunosc. Sunt patru milioane de voturi în plus la votul popular. Avem peste 150 de milioane de oameni care au votat, toată presa recunoaște că Biden a câștigat, dar Trump nu este de acord.

 

 

Dar iată că procurorul general a autorizat procurorii federali să întreprindă anchete asupra unor posibile fraude. Cum va influența aceasta tranziția?

Dar nici nu există o tranziție reală. În această situație, cum Donald Trump a declarat că este o fraudă, este clar că nu va permite desfășurarea mecanismelor de tranziție. De exemplu, există o echipă de tranziție de partea lui Biden și o echipă de tranziție a președintelui în exercițiu. Câteva sute de oameni . În mod normal, până în ziua instalării, 20 ianuarie, aceste echipe trebuie să lucreze împreună. Autoritatea financiară nu a fost autorizată de Donald Trump, deci nu sunt bani pentru a plăti acești oameni, pentru a lucra împreună, pentru a discuta despre cum vor decurge lucrurile. Aceasta este o situație. Politic vorbind, este dificil pentru președinte, care spune că nu acceptă rezultatele, că totul este o fraudă. Și a fost un moment foarte interesant. În ziua alegerilor, Trump juca golf alături de patru apropiați. Și rezultatele începeau să vină. La început, Trump părea să fie în avantaj dar pe parcursul zilei, situația se înclina tot mai mult spre Joe Biden. Atunci, președintele Trump s-a întors la Casa Albă cu elicopterul. Cu elicopterul, da, deoarece Casa Albă era înconjurată de un zid de patru metri. Deci, simbolul democrației americane era înconjurat e un zid, de frica manifestațiilor.

 

 

Da, toată lumea se temea de violențe!

Exact. Și Casa Albă a fost blocată. Pentru prima dată, acest simbol al democrației a fost blocat cu un zid. Ei bine, președintele a venit cu elicopterul și în Casa Albă, alături de întreaga sa echipă, au privit rezultatele. Și nimeni n-a îndrăznit să-i spună: domnule președinte, s-a terminat, alegerile sunt pierdute. Și încet-încet, el a început să lanseze atacuri juridice, în diferite etape – de exemplu în Michigan, în Arizona, cerând să se oprească numărătoarea, pe măsură ce devenea clar că situația basculează împotriva sa. Totuși, cred că alegerile au fost interesante din două motive. Unul, pentru că a fost cel mai masiv vot din istoria americană, peste 150 de milioane de persoane. În al doilea rând, au fost cele mai liniștite din istorie. De la New York și până în Hawaii au fost foarte puține evenimente. Astfel că, e ca și cum cineva, văzând cum se desfășoară o cursă, după câteva sute de metri spune: nu, nu e bine, opriți cursa! Trump simțise că poate câștiga, pentru că mersese mai bine decât prevăzuseră toate sondajele, a crezut că poate câștiga și când a văzut că pierde a ieșit să spună: nu, nu e drept! Și e ceva rău pentru Statele Unite pentru că, de obicei, când un candidat pierde, el îl sună pe celălalt și îl felicită pentru victorie. Și apoi, noul președinte  iese în fața publicului. În acest an, el a refuzat să-și felicite adversarul.

 

 

Cum credeți că va recepta aceasta societatea americană, și așa divizată? Credeți că ne putem aștepta la tulburări?

În această săptămână m-am aflat la New York și în Texas. Ei bine, la New York fuseseră instalate panouri de lemn la vitrinele magazinelor , pe marile bulevarde. Totul era blocat, pentru că exista teama că Trump va câștiga și că la New York, un oraș majoritar democrat, va fi o explozie de violență. Ceea ce nu s-a întâmplat. Unde ne aflăm acum? Greu de spus. Cred că va fi o lună decisivă pentru electoratul american. Poate că, politic vorbind, Trump este mort în acest moment. Dar nu și ca ideologie și personalitate. Probabil că va încerca să-și mențină susținerea până la alegerile viitoare. Peste patru ani, va avea vârsta lui Biden de acum. Există un fel de cult pentru Trump și el a declarat în fața suporterilor săi că va contesta totul și, în caz că va pierde, va reveni peste patru ani.

 

 

Până atunci, Trump va juca toate cărțile și se spune una poate fi Curtea Supremă. Care este rolul instituției în acest proces?

Sunt nouă oameni la Curtea Supremă, dintre care trei numiți de președintele Trump, pentru că predecesorii lor au decedat în ultimii patru ani. În general, este văzută drept conservatoare, dar nu politic. Evident, Curtea va evita să intre în această discuție. Deocamdată, jocul este la nivel de state, în Arizona, în Michigan, în alte părți, Poate vor ajunge să renumere niște voturi și poate vor găsi câteva inadvertențe reale, dar nu fraude. Pot să apară câteva mii, patru mii, cinci mii de voturi, zece mii de voturi la nivelul votului național, care oricum nu contează. Doar dacă s-ar ajunge la cifre enorme s-ar putea vorbi de implicarea Curții Supreme. Altfel, totul se va regla la nivelul statelor.

 

 

Dar schimbarea șefului Pentagonului poate avea un rol în acest proces?

Nu. Motivul pentru care șeful Pentagonului a fost schimbat este că dl Mark Esper  a refuzat să aprobe utilizarea trupelor în timpul violențelor care au afectat orașele americane în ultimele luni, în Oregon, la Chicago, New York și în alte locuri. Trump a considerat că forțele Gărzii Naționale nu sunt suficiente și a apelat la militari, care în general sunt folosiți pentru activități în afara țării. Mark Esper a spus nu și din această cauză a fost schimbat. Cred că președintele Trump vrea să arate cu claritate un lucru: în aceste luni, când purtăm o bătălie, toată lumea trebuie să fie de partea mea. Dacă nu sunteți de partea mea, atunci vă arăt ușa.

 

 

Există mijloace democratice pentru a-l convinge pe Donald Trump să părăsească Casa Albă, dacă el refuză și continuă să conteste votul?

Da, deși  este printru prima dată când în democrația noastră se întâmplă asta. Nu am ajuns niciodată până aici. Există norme constituționale pentru fiecare etapă care trebuie parcursă. Trump, de exemplu spune că  toate voturile prin poștă trebuiau luate în considerare până în ziua alegerilor, 4 noiembrie. Dar nu este cazul, la alegerile precedente au fost luate în considerare și la o săptămână sau chiar trei săptămâni după. Sunt mulți militari din afara Statelor unite care votează, sunt mulți americani care locuiesc în străinătate . Aceste voturi ajung mai târziu. Deci, există numeroase etape înainte de a se ajunge, eventual la Curtea Supremă. Iar aceasta ar putea lua multe măsuri, cea extremă fiind reluarea votului. Dar cred că va fi extrem de greu să decidă așa ceva, votul s-a desfășurat corect , iar faptul că președintele nu vrea să recunoască este ceva nemaiîntâlnit.

 

 

Deci nu credeți că au fost și vulnerabilități ale sistemului electoral și politic american care au făcut posibilă această situație?

Nu. Este pentru prima dată când se pune o astfel de problemă. În cazul în care Curtea Supremă, în înțelepciunea sa, decide că președinte este Joe Biden și Donald Trump refuză să plece din Casa Albă, ceea ce e greu e crezut, ei bine, ajungem pe un teren suprarealist. Dar el deja este văzut acum drept un loser. Iar în mod normal, cineva care pierde o competiție spune: OK, am pierdut, la revedere. Deja suntem într-o situație un pic suprarealistă. Dar interesat este că el este în continuare susținut de zona politică republicană.

 

 

America a apărut în această campanie electorală ca o societate profund divizată. Să fie Donald Trump motivul sau sunt cauze mai profunde?

Atunci când s-au efectuat sondajele la ieșirea de la urne, oamenii au fost întrebați: care a fost motivul principal pentru care ați votat un candidat sau altul? Care a fost principala urgență? Și foarte multă lume s-ar fi așteptat ca pe primul loc să fie coronavirusul. Dar nu a fost așa. Nu a fost nici prima, nici a doua urgență, a fost a treia. Oamenii au votat pentru economie, pentru că, evident, această criză a coronavirusului are un impact economic enorm. Este o emoție puternică acum în Statele Unite, pentru că mulți oameni au rămas fără locuri de muncă , au fost nevoiți să rămână un timp îndelungat în case și au nevoie de bani. Deci există un fel de furie în străfundurile societății. Această calitate a americanilor de a fi unii alături de alții a fost cumva lăsată de o parte, este o atmosferă de tensiune dusă la extrem din cauza problemelor economice, a izolării, a lipsei de bani.

 

 

Puteți compara această situație cu alte perioade tensionate din ultimul secol, cu revoltele rasiale sau cu perioada războiului din Vietnam, de exemplu?

Poate am putea vorbi doar de momentul 1968, cu Vietnamul și alegerea lui Nixon. Dar atunci a fost, dacă vreți, ceva de genul tineri contra părinți, o explozie în universități. Dar niciodată n-am văzut o divizare atât de profundă , de intensă, de feroce. Chiar și la New York, dacă spuneai că-l susții pe Trump, puteai fi strâns de gât! Și ați putut vedea și pancartele cu mesaje foarte dure ale celor care au ieșit în stradă după ce s-a anunțat alegerea lui Joe Biden. Deci acest vot a fost mai puțin pro Biden cât unul care a ilustrat ura față de Donald Trump. Aceste alegeri au fost un fel de referendum pro sau contra Donald Trump. Și Donald Trump l-a pierdut.

 

 

Ce poate face noua administrație pentru a restabili coeziunea țării?

Joe Biden face ce poate. El a fost foarte corect în discursul de marți seara , a spus că nu trebuie să existe presiuni, că fiecare vot trebuie numărat, e nevoie de liniște, nu voi fi nici președinte democrat, nici republican, voi fi un președinte pentru toți americanii. Deci, el a avut o abordare cât se poate de tolerantă. Este un om de 78 de ani, este realizat, este în Senat de circa 40 de ani, este cunoscut. Nici nu este de extremă stângă, socialist, comunist – nu este cazul. Este un om de centru. Dar chiar și așa, va avea nevoie de multe eforturi pentru a convinge o parte dintre republicani să-l părăsească pe Trump și să vină de partea sa. Vom vedea. Nu avem decât un singur senator republican care l-a felicitat pe Joe Biden , este Mitt Romney, care a candidat pentru învestitura republicană. Deci va fi o muncă politică enormă, ca să nu mai vorbim de problemele economice , de problemele internaționale, de problemele cu China . Deci, o muncă enormă pentru Biden, după 20 ianuarie, desigur, dacă va avea dreptul să o facă, dacă va merge la Casa Albă.

 

 

Cum vedeți în acest context reacțiile liderilor lumii și în special a celor care ezită să se pronunțe?

Bineînțeles, după cum era de așteptat, Europa a fost încântată. Primarul Londrei a reacționat imediat și toți liderii au trimis felicitări și mesaje foarte călduroase. Chiar și Boris Johnson, care era văzut un pic favorabil lui Donald Trump. Și pentru România este bine, pentru că Joe Biden a fost la București de cinci ori și i-a cunoscut foarte bine pe liderii politici de aici. Biden însuși este un pro-european, este de origine irlandeză, el este catolic și educat în aceste direcții. Deci putem vedea că este vorba despre cineva orientat către Europa. Atunci când Obama era președinte, Biden era responsabil pentru Europa, în timp ce Obama se ocupa în special de China . Deci Biden este un bun cunoscător al Europei și asta este bine și pentru România. Și să nu uităm că președintele Român Klaus Iohannis a fost primul șef de stat din lume primit la Casa Albă de președintele Trump. Și a fost invitat de două ori. Apoi, Biden este mult mai puțin suspect în ce-l privește pe Putin decât este Donald Trump. Și ne putem aștepta la o relație cu Rusia, nu i-aș spune rece, dar ceva mai strictă.

 

 

Așadar, la ce se va putea aștepta Rusia sau alte regimuri de acest tip?

Cred că va fi o relație ceva mai tensionată cu astfel de dictaturi, cu Rusia, cu cele din Orientul Mijlociu sau cu China. Chiar și în ce privește România, președintele Obama a atras atenția adeseori asupra problemelor legate de corupție sau minorități, dar aceasta este o constantă a politicii americane. Și mai cred că Joe Biden va trata cu aceste dictaturi, de la Rusia la China, Orientul Mijlociu sau statele africane alături de aliații tradiționali, NATO și UE și cu Națiunile Unite. Cred că va fi o bună perioadă pentru Europa, chiar dacă acum traversează momente dificile.

 

 

Credeți că noua administrație va schimba accentul, din Pacific în Atlantic, de la China spre Europa?

Nu tocmai. Nimic nu va schimba agenda față de China. China este o putere enormă . Dar cred, nu din considerente sentimentale, ci din realism, că se va apleca totuși și asupra Europei . Pentru că există această alianță dintre Europa și Statele Unite, pentru că principiile care sunt susținute la Bruxelles, Paris, Londra sau Washington sunt aceleași. Și lumea întreagă vede foarte bine această convergență de vederi, lumea rezonează cu această alianță care există de la al doilea război mondial încoace.

 

 

S-a spus în campania electorală că Joe Biden va fi mai puțin decis în ce privește China, că va avea o politică mai moale. Ce părere aveți?

Poate că în comparație cu președintele Trump, da. Dar aici este o chestiune cu dublu sens. Dacă îl lovești pe cineva cu pumnul, s-ar putea ca el să te lovească înapoi de două ori mai tare. Și asta poate fi ceva foarte puternic atunci când este vorba de China. De aceea Obama a ezitat să fie foarte dur cu China . Dar Trump a pus problema într-o manieră foarte dură:  dacă marile companii americane, precum Apple vor continua să-și fabrice produsele în China, atunci vor avea un nivel ridicat de impozitare, de 30%. Deci, puteți rămâne în China dar aceasta vă va costa scump. Așa că multe companii americane au plecat spre Vietnam sau alte țări din Asia. Trump a fost dur cu China, dar a și avut o piață bursieră în creștere, care l-a ajutat foarte mult.

 

 

Care credeți că vor fi angajamentele în privința NATO, după ce Donald Trump a pus în discuție Articolul 5 din Tratat?

Cred că această alianță politică și militară se schimbă tot timpul. Și în ce privește România, Statele Unite îi apreciază enorm contribuția, fie că a fost vorba de Obama sau Trump sau alți președinți americani. Cred că va fi găsită o nouă direcție pentru NATO , în condițiile în care situația nu mai corespunde cu cea din anii 60, 70 sau 80. Dar aceasta este o temă pentru viitor. Importantă rămâne unitatea NATO , unitatea între Washington și Europa, care trebuie regăsită. Și cu această unitate odată regăsită vor putea fi abordate altfel problemele internaționale.

 

 

A fi primul șef de stat primit de Donald Trump la Casa Albă este un avantaj sau un dezavantaj în relația cu Joe Biden?

Cum vă spuneam, este un avantaj mare că Biden cunoaște bine Bucureștiul. Iar faptul că președintele Iohannis a fost primit la Washington este un lucru bun pentru România. Așa că Joe Biden va avea ușa larg deschisă pentru România. Și relația va rămâne pe aceeași linie și dacă, într-o situație greu de crezut, Donald Trump va fi în continuare președinte. Deci, dacă vreți, România va câștiga în ambele situații. Dar eu cred că Joe Biden va fi președinte. Sper că toată această polemică se va liniști la începutul lui decembrie și că va continua un proces de tranziție logic și mai normal decât ceea ce avem astăzi.

 

 

Toate edițiile emisiunii Decriptaj: https://www.rfi.ro/tag/decriptaj

 
Ascultă înregistrarea emisiunii Decriptaj