O persoană cu Omicron poate infecta între 6 și 16 persoane

omicron1.jpg

Sursa imaginii: 
pixabay.com

România are una dintre cele mai rapide creșteri din Europa a cazurilor de COVID-19. Institutul Național de Sănătate Publică a confirmat transmiterea comunitară susținută a variantei Omicron, care infectează mai degrabă gâtul decât plămânii, ceea ce explică răspândirea rapidă a virusului. Studiile arată că o persoană cu Omicron infectează între 6 și 16 persoane, spune la RFI, medicul și cercetătorul Octavian Jurma, invitatul ediției din această seară a emisiunii Sănătatea FM. Potrivit acestuia, chiar dacă Omicron generează simptome mai ușoare nu se cunosc efectele pe termen lung ale infectării cu această tulpină. 

Dr. Octavian Jurma: Majoritatea cazurilor care sunt depistate în România nu mai au nicio legătură epidemiologică cu un caz de import. Sunt produse local. În felul acesta, chiar dacă am închide complet granițele, nu ne-ar împiedica să evolueze vertiginos. În general, debutul unui val epidemiologic are loc pe fondul dobândirii unei dominante de către una din versiuni. Probabil că acest lucru a avut loc săptămâna trecută, la sfârșitul anului.

Omicron se transmite mai rapid decât celelalte tulpini ale virusului. Câți oameni infectează o persoană bolnavă?
Dr. Octavian Jurma: Această transmitere a omicron este de patru ori mai mare decât delta. Într-o populație care a fost infectată cu delta în prealabil, o persoană infectată cu delta ar putea infecta în medie între 4 și 8 alte persoane. După unele studii omicron poate infecta între 6, 12 sau chiar 14. Am văzut și un studiu care spunea de 16. Asta ar face un omicron cea mai infecțioasă variantă, cel mai infecțios virus care însă se află în circulație.

Omicron vine cu simptome ușoare, dar se pare că doar la persoanele vaccinate. Care este diferența între vaccinați și nevaccinați?

Dr. Octavian Jurma: Datele pe care le avem provin din țări fie au trecut recent prin boală, cum a fost Africa de Sud, fie vin din țări puternic vaccinate, cum sunt țările din vestul Europei. Știm din Africa de Sud că trecerea prin boală într-o populație mult mai tânără ca la noi reduce cu 50% spitalizările. Însă vestea bună vine din țările din Europa occidentală, Marea Britanie, Franța, Italia, Danemarca, care arată că în populația vaccinată rata de spitalizare este mai scăzută decât rata nativă sau chiar la fel de scăzută cum a fost în cazul delta. Vaccinurile, chiar dacă nu pot proteja de infectare pentru că omicron este atât de infecțioasă și ocolește atât de ușor această imunitate neutralizantă, nu permite răspândirea sistemică a virusului și împiedică dezvoltarea acestor forme grave de boală. Știm că boosterul restaurează aproape integral imunitatea, inclusiv la poarta de intrare. Are o capacitate de 70% de a opri inclusiv infectare în cazul omicron. Este o ierarhie. Dacă ești protejat doar prin infectare ai risc cu 50% mai scăzut, poate, să intri în spital. Dar dacă ai două doze poate ai o șansă cu 70% mai mică. Dar dacă ești și cu boosterul făcut, e cu 90% mai mic riscul. Pentru persoanele complet nevaccinate și care nici nu au trecut prin boală riscul este foarte mare. Chiar și în Africa de Sud, 90% dintre cei internați la terapie intensivă au fost nevaccinați.

Cum evoluează Omicron? Este la fel ca celelalte tulpini, o boală sistemică?

Dr. Octavian Jurma: Boala COVID 19 este o boală în doi timp. Are o fază acută în care virusul se multiplică cu aceste simptome respiratorii, care nu este mult mai gravă decât o gripă obișnuită, în sensul în care într-un timp relativ scurt majoritatea oamenilor se vindecă fără consecințe grave. Însă, spre deosebire de gripă, noul coronavirus și covid 19 este o boală sistemică. O dată ce a depășit poarta de intrare și începe să se multiplice, o parte din virus este exportat pe căile respiratorii pentru a-i infecta pe ceilalți, dar o altă parte din virus se răspândește în interiorul organismului nostru și poate infecta orice celulă din organism care prezintă acești receptori ACE2. Majoritatea organelor, de la creier, la gonade, pancreas, epiteliile cardiovasculare, toate sunt țesuturi și sisteme care se pot infecta. Partea a doua a bolii, cea în care apare furtuna de citokine, se datorează tocmai răspunsului sistemului nostru imun. Durează cam 7 zile până când sistemul imun se mobilizează. (...) Însă acest atac furibund al organismului nostru împotriva țesuturilor infectate poate duce la distrugerea unor țesuturi într-o măsură atât de mare încât să compromită funcționarea normală a organismului. În primul rând plămânul, dar cordul este al doilea afectat.

Chiar dacă omicron produce o simptomatologie respiratorie mult mai puțin agresivă decât delta, cel puțin în persoanele vaccinate și trecute prin boală, nu înseamnă că nu este în continuare o boală periculoasă pentru răspândirea sistemică. Aici este această percepție care o poate să fie ca un fel de cal troian, aparent să fie un beneficiu. Ați văzut că unii oameni vorbesc de omicron ca de un  vaccin natural. Dar vă dați seama că dacă vaccinul ar ucide unul la o mie de oameni pe care îi vaccinăm, ce revoltă ar fi. Dar faptul că omicron ucide unul dintr-o mie de persoane... e mai bine un vaccin natural decât unul dintr-ăsta fabricat de om ca să fie sigur și în cazul căruia avem incidente unul la un milion. La unul dintr-un milion de vaccinări avem un incident serios, iar riscul de deces este și mai mic. Avem semne clare că omicron este mai puțin sever, dar nici de departe nu putem discuta de o variantă blândă. Nici de departe nu putem spune că este doar o gripă. Este doar o gripă în țările puternic vaccinate. 

Emisiuni disponibile : https://www.rfi.ro/tag/sanatatea-fm

 
Ascultă aici Sănătatea FM, ediția din 12.01.2022