Olivia Vereha – Code4Romania, fața luminoasă a României

foto_olivia_vereha.jpg

Sursa imaginii: 
Mirel Bran

Vă propun să ne uităm astăzi la viitor prin ochii unui copil prin care curge sânge. Un copil care nu mai aude tăcerea fulgilor de zăpadă, nu mai vede lumea de pe fereastra casei lui ci doar bezna din subteranul în care mama lui l-a ascuns. Stă acolo înghesuit printre alte mormane de carne vie care s-au pus la adăpost de urgia războiului. Afară plouă cu bombe şi cu gloanţe şi probabil că unul din ele s-o fi rătăcit şi prin pieptul tatălui său care stă în faţa tancurilor ruseşti ca să îi apere.

Este o scenă de viaţa cotidiană care se întâmplă la doi paşi de noi, în Ucraina vecină. Aproape un milion de ucraineni, femei şi copii, au înghesuit ce au putut într-o valiză şi au fugit unde au văzut cu ochii. Mulţi, foarte mulţi dintre ei au ajuns în România în căutarea disperată a unui acoperiş şi a hranei pentru copii. Au fugit din calea tancurilor trimise de un dement ajuns preşedinte care s-a retras în vila lui de un miliard de euro cu gândul că va readuce la viaţa mizeria care a fost o dată Uniunea sovietică. Dar istoria merge mai departe, doar dictatorii cuprinşi de nebunia puterii şi-au închipuit şi continuă să îşi închipuie că pot da istoria înapoi.

Vladimir Putin nu este singur. Îl are alături pe Alexandr Lukashenko, un complice la crimele armatei ruse care şi-a aruncat propria ţară, Bielorusia, în gunoiul istoriei. Şi bineînţeles că, în contextul acestui război, s-a trezit şi coreanul Kim Jong-Un şi a tras şi el aiurea cu o rachetă doar ca să ne amintească nouă că are şi el jucării de genul ăsta. Luaţi pozele acestor trei specimene – Putin, Lukashenko şi Kim – şi uitaţi-vă bine în ochii lor. Nu veţi găsi nici o urmă umană, ăştia sunt maşini de ucis şi primii pe care i-au ucis sunt semenii din propriul lor popor.

Dar să lăsăm geopolitica şi să ne întoarcem în România, mai precis la graniţa româno - ucraineană care se întinde pe 650 de kilometri. Am colindat-o în lung şi în lat de-a lungul multor reportaje. Sunt pe acolo locuri superbe şi peisaje care îţi taie respiraţia. Dar frumuseţea naturii din aceste locuri este acum umbrită de ochii injectaţi de oboseală şi de sânge ai mamelor şi copiilor ucraineni care fug din calea războiului.

 

 

Pentru aceşti oameni s-au mobilizat multe mii şi zeci de mii de români care vor să le dea o mână de ajutor. Dar nu e suficient să ai bune intenţii. În faţa unui asemenea val de refugiaţi ai nevoie de organizare, altfel totul devine un haos. Organizarea se bazează pe informaţie rapidă, în timp real. Aici au intrat în joc 2 300 de programatori români care au scris istorie. Cum au făcut ? Au scris pe gratis codurile care stau acum la baza aplicaţiilor care permit refugiaţilor ucraineni să îşi găsească mai uşor drumul către supravieţuire în România.

Aţi auzit de Code4Romania ? Sunt o mână de tineri informaticieni foarte talentaţi care au hotărât să conecteze România la viitor. Lucrează benevol, nu cer nimic de la stat dar oferă autorităţilor centrale şi locale din România, gratuit, aplicaţiile digitale care ne proiectează în viitor. Aceşti tineri sunt mina de aur a României. Şi tot ei au hotărât să lase acum baltă proiectele lor şi să creeze aplicaţiile digitale care permit refugiaţilor ucraineni să găsească toate informaţiile de care au nevoie pentru a se orienta în România.

E vorba de mai multe proiecte pe care le veţi descoperi la emisiunea « Noi venim din viitor ». L-aţi putut asculta la această emisiune pe Bogdan Ivanel, co-fondator şi preşedinte al organizaţiei Code4Romania. Astăzi am invitat-o la emisiunea noastră pe mâna lui dreaptă, Olivia Vereha, fondatoare a acestui proiect şi arhitect UX, adică User Experience. Olivia şi-a început cariera ca jurnalistă după care a făcut o pasiune pentru User Experience. Din 2016 a lucrat timp de trei ani pentru Oracle, după care s-a aruncat cu totul în experienţa Code4Romania.

Am avut ocazia să scriu un articol pentru ziarul Le Monde despre aceşti tineri informaticieni români care răspund războiului cu codurile matematice ieşite din inteligenţa lor. Aplicaţiile lor digitale uşurează viaţa a zeci de mii de refugiaţi şi au impresionat enorm publicul occidental. Datorită lor România câştigă în aceste zile respectul pe care niciodată clasa noastră politică nu a ştiut să îl câştige. Nici în faţa românilor, nici în faţa Occidentului.

România de mâine este a acestor tineri care, în mod benevol şi în tăcere, ignoraţi de media, lucrează pentru o lume mai bună. Ei sunt viitorul, nu oamenii aflaţi vremelnic la putere sau nişte zăbăuci care urlă prin televizoare şi prin centrul Bucureştiului ca să mai capete nişte capital politic. Code4Romania nu este doar o organizaţie de informaticieni benevoli ci locul din care mâine vom putea spune cu toţii că suntem mândri de a fi români.

Mai multe despre Code4Romania puteţi afla la adresa : https://code4.ro/ro
Iar despre platforma Dopomoha pe care ei au creat-o pentru refugiaţii ucraineni şi autorităţile din România puteţi afla mai multe la adresa : https://dopomoha.ro/ro