Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Irina, medic ucrainean voluntar în România: Nimic nu este permanent și ar trebui să apreciem fiecare secundă pe care o trăim

medic_ucraina_irina.jpg

Dr. Irina Saied (dreapta, centru) voluntar al echipei medicale mobile a Fundației Inovații Sociale Regina Maria, la Centrul pentru refugiati de la scoala Ferdinand 1, unde a consultat si investigat cateva cazuri grave.
Sursa imaginii: 
Facebook/ Cristiana Mateoiu

Printre refugiații ucraineni care au ajuns în România sunt și cadre medicale- medici, asistenți care acum sar în ajutorul semenilor lor. Irina Saied este din Odesa și este medic imagist de aproximativ 25 de ani. S-a refugit în țara noastră alături de rude și prieteni, iar acum este voluntar la  Fundația Inovații Sociale Regina Maria. Face parte dintr-o echipă medicală mobilă care oferă îngrijire în centrele de primire a refugiaților, din București și împrejurimi.  
"Sunt persoane de toate vârstele și mulți copii care au nevoie de asistență specializată dar și de o vorbă bună, pentru a le ușura această perioadă foarte dificilă, în care sunt departe de familia lor, departe de țara lor natală. Pentru ca sănătatea lor morală să fie la fel de puternică ca și cea fizică. Pentru asta ne-am adunat cu toții: medici români, colegi români și medici ucraineni. Cred că o poziție activă este întotdeauna binevenită, iar a sta cu mâinile încrucișate și a aștepta ca alții să facă ceva nu ne ajută deloc. ", a declarat pentru RFI medicul Irina Saied. 

În centrele de refugiați lucrurile sunt într-o dinamică permanentă. Oamenii vin și pleacă, alții rămân. Sunt bebeluși cu schema de vaccinare întreruptă, copii cu patologii respiratorii, adulți cu afecțiuni cronice. Refugiații ucraineni se luptă cu disperarea și cu boala. Printre cei care încearcă să îi ajute, consultându-i și spunându-le o vorbă bună, se află și Irina Saied. Este medic imagist din Odesa, cu experiență de 25 de ani în domeniu, în prezent voluntar la Fundația Inovații Sociale Regina Maria.

Dr. Irina Saied (trad.): "Mă numesc Irina Saied și am venit în România la București din Odesa din cauza operațiunilor militare. Am fost nevoită să plec cu rudele și prietenii mei. Specialitatea în care am lucrat în Odesa este cea de doctor în diagnosticare cu ultrasunete. Am lucrat mult timp în Odesa, aproape 25 de ani și asta doar în specialitatea mea. Iar în general lucrez în medicină de 30 de ani. Am o experiență destul de vastă. Aș vrea să fiu în continuare de folos ucrainenilor, având în vedere că mă aflu în această situație nebună, aici, în România. Sunt voluntară încă de la începutul războiului. Îi ajut pe medicii români. Îi ajut pe colegii noștri să facă față acestei situații. Sunt foarte mulți refugiați aici în București, atât în oraș, cât și la periferia capitalei. Vin foarte mulți oameni la centre, tineri, oameni cu copii mici, care au nevoie de asistență specializată, care au nevoie doar de o vorbă bună, de un cuvînt de sprijin pentru ca aceștia să se adapteze mai ușor, pentru a le ușura această perioadă foarte dificilă în care sunt departe de familia lor, departe de țara lor, pentru ca sănătatea lor morală să fie la fel de puternică ca și cea fizică. Pentru asta ne-am adunat cu toții, medici români, colegi români și medici ucraineni, care au făcut posibilă prezența noastră aici. Cred că o poziție activă este întotdeauna binevenită. A sta cu mâinile încrucișate și a aștepta ca alții să facă ceva nu ne ajută deloc."

"Problemele refugiaților au legătură cu stresul enorm pe care l-au trăit. Este un stres nebunesc, este anxietate, este frică de ceea ce au văzut oamenii, ce lucruri și imagini înfricoșătoare au trebuit să îndure. Aceste imagini vor rămâne în memoria lor, mai ales pentru copiii mici", mai spune medicul Irina Saied.

Dr. Irina Saied (trad.): "Când ne uităm la copii și la mamelor lor la început e cu un zâmbet. Suntem oameni diferiți într-o altă țară și ne salutăm unii pe alții. Dar imediat ce începi să stai de vorbă poți simți că oamenii încep să plângă, atât copiii, cât și adulții. Este un stres imens. O persoană va avea nevoie de mult timp pentru a-și reveni din toate acestea și pentru a ajunge la o stare psihologică normală. Pe de altă parte, hipertensiunea arterială, agravarea diabetului zaharat, atacurile psihice pe care mulți oameni le suferă ca urmare a stresului, se observă o acutizare a proceselor cronice. Suferințele cu glanda tiroidă este un alt exemplu. Aceasta este un organ hormonal care este un punct nodal pentru diferite tipuri de tulburări metabolice, cum ar fi tiroidismul autoimun, gușa toxică difuză. Astfel de procese sunt garantate. Se vor întâmpla după atâta stres."

Cristiana Mateoiu este director executiv al Fundației Inovații Sociale Regina Maria. Ea face apel la autorități, dar și la ambasada Ucrainei în România să găsească o modalitate prin care cadrele medicale ucrainene aflate în România să își poată exercita profesia și să fie și plătite pentru asta.

Cristiana Mateoiu: Să pornim de la această realitate. Sunt câteva mii, dacă nu câteva zeci de mii de ucraineni, care până la finalul conflictului vor rămâne în România. Cu siguranță acești oameni au nevoie de servicii medicale. Teoretic statul le-a oferit acces, ca oricărui cetățean român plătitor de asigurări. Au cel puțin pachetul minimal asigurat. Însă avem cea mai mare problemă, anume, bariera lingvistică. Chiar dacă medicii români ar fi atât de doritori să ajute, să treacă prin procesul de înregistrare al acestor pacienți, care nu este simplu deloc, bariera lingvistică rămâne evidentă. Să fim serioși. Sunt medici ucraineni în România, care pot să își ajute concetățenii.

E adevărat că înțeleg foarte clar că diplomele lor nu pot fi recunoscute în România. E un proces lung, anevoios, care ia foarte mult timp și nu se știe care va fi rezultatul. Însă, printr-o ordonanță de urgență, sunt convinsă că se paote lua decizia ca acești medici să fie lăsați să își consulte măcar pacienții ucraineni, cetățenii ucraineni. Toată lumea, Ministerul Sănătății, Colegiul Medicilor, spun că nu pot să facă asta, că nu e treaba nimănui în mod special, că trebuie o reglementare legislativă. Însă, sunt convinsă că dacă gândim creativ și centrat pe soluții se va găsi o soluție la această problemă. Acum, în direct și în premieră, aș vrea să lansez o propunere factorilor implicați, care sper să audă acest reportaj. Și mă refer la Ministerul Sănătății, la Colegiul medicilor și la ambasada Ucrainei. Noi, ca fundație, suntem dispuși să ne ocupăm de un proiect, dacă altcineva nu vrea să și-l asume, prin care să rugăm ambasada Ucrainei să deschidă un punct medical pe teritoriul lor, astfel încât acolo medicii ucraineni să poată profesa fără probleme, pacienții ucraineni să poată veni fără probleme la consultații. Cel puțin ca situație de urgență, până când se va găsi o soluție mai înțeleaptă și mai sustenabilă. Sigur, ambasadă e doar în București. Acești medici ucraineni pe care i-am cunoscut noi chiar sunt grozavi. Dar măcar ar fi un punct în care oamenii ăștia, medicii ucraineni din România, ar putea să profeseze, ar avea un salariu. Oamenii ăștia în continuare stau la mila publică. În continuare sunt găzduiți de milă. Li se dă de mâncare de milă. Primesc haine de milă. Nu că e umilitor, dar e păcat să ai asemenea resurse și să nu le folosești când ai o asemenea nevoie. "

Emisiuni disponibile : https://www.rfi.ro/tag/sanatatea-fm

 

 
Sănătatea FM, ediția din 20 aprilie 2022