Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Creştere alarmantă a infracţiunilor politice în Germania

antisemititismus_und_politkriminalitat.jpg

Sursa imaginii: 
William Totok/RFI

La Berlin s-au dat publicităţii două rapoarte, unul privind infracţionalitatea politică şi celălalt privind fenomenul antisemitismului. Ambele publicaţii constată o creştere semnificativă a delictelor politice, favorizate de atmosfera încărcată în timpul protestelor contra măsurilor sanitare. Pe de altă, situaţia din Orientul Apropiat a contribuit la radicalizarea antisemitismului, mai ales în rîndul comunităţilor musulmane.

În Germania a fost înregistrată o creştere semnificativă a infracţiunilor politice. Asta rezultă dintr-un Raport al Oficiului pentru Combaterea Criminalităţii (BKA), publicat la Berlin. Raportul, prezentat de către preşedintele Oficiului, Holger Münch, şi ministra de interne, Nancy Faezer, cuprinde datele culese în cursul anului 2021. Potrivit raportului, anul trecut au fost înregistrate 55.048 de infracţiuni cu o evidentă tentă politică. În comparaţie cu anul 2020, numărul acestor infracţiuni a crescut cu 23 de procente. Majoritatea acestor delicte au fost comise de persoane care aparţin scenei radicale de dreapta. În raport se indică 22.000 de cazuri. În 10.100 de incidente infracţionale, cu iz politic, au fost implicate persoane care activează în cadrul stîngii radicale. De remarcat este faptul că un număr ridicat de infracţiuni politice nu a putut fi clasificat în concordanţă cu apartenenţa ideologică de dreapta sau stînga. În statistica oferită se vorbeşte despre 21.300 de cazuri nedefinite, ceea ce înseamnă o creştere cu 147 de procente, faţă de anul precedent. În această categorie neconturată, în baza unor concepţii doctrinare clare, intră oameni care au comis delicte în timpul coronaprotestelor. În aceeaşi categorie sînt plasaţi şi unii care au încălcat legea în cursul unor întîlniri publice din campania electorală pentru alegerile generale de anul trecut. Provocarea de daune materiale, propaganda anticonstituţională, insulte, incitarea la ură au reprezentat principalele infracţiuni politice înregistrate în 2021. În ceea ce priveşte formele de incitare la ură, raportul reţine un număr de 3.027  de incidente antisemite (faţă de 2.351 în 2020, ceea ce înseamnă o creştere cu 28,75%). Statistica mai cuprinde şi 128 de incidente antiţiganiste şi 4.735 îndreptate contra străinilor; 118 cazuri contra unor persoane cu dizabilităţi; 109 contra unor creştini, 209 împotriva unor germani; 9.236 cu tentă xenofobă şi 870 de acţiuni homofobe. Statistica mai reţine şi un număr de 732 de infracţiuni antimusulmane şi 2.782 delicte rasiste.

Tot la Berlin s-a dat publicităţii analiza unor sondaje reprezentative, cuprinse într-o publicaţie, editată de secţia germană a Comitetului Evreiesc American (American Jewish Committee) sub titlul „Antisemitism în Germania”. În comparaţie cu alte asemenea analize, cel de faţă cuprinde pentru prima dată şi date referitoare la formele de antisemitism din cadrul comunităţilor musulmane din Germania.

Una din concluziile analizei este că prejudecăţile antisemite sînt mai răspîndite în rîndul musulmanilor decît în cadrul populaţiei care nu aparţine acestei comunităţi. Chiar dacă marea majoritate a infracţiunilor antisemite pot fi atribuite extremiștilor de dreapta, antisemitismul, influențat de islamişti, devine din ce în ce mai vizibil, a declarat ministra de interne Faeser. Responsabilul guvernamental pentru problema antisemitismului, Felix Klein, a descris drept alarmantă evoluţia antisemitismului înregistrat în rîndurile musulmanilor din Germania. (Reamintim aici că Felix Klein s-a născut, în 1968, la Darmstadt într-o familie originară din România). Creşterea fenomenului, a spus el într-un interviu acordat ziarului conservator „Die Welt”, trebuie privit şi într-o corelaţie cu aşa numitele corona-proteste, cît şi cu manifestaţiile legate de conflictul din Orientul Apropiat.

Tot Klein a declarat la Berlin că trebuie redusă influenţa din străinătate asupra comunităţilor musulmane din Germania. În acest context, a subliniat necesitatea formării unui „islam german” ceea ce se poate realiza doar dacă imamii (adică prelaţii-conducători ai comunităţilor religioase islamice) nu vor mai fi instruiţi în afara ţării.

Diferenţele în atitudinea faţă de evrei a populaţiei majoritare şi celei musulmane se desprind limpede din felul cum au fost interiorizate anumite clişee. Astfel, 23 la sută dintre persoane neîncadrate în structuri musulmane cred că evreii au prea multă putere în sectorul financiar şi economic. Cele integrate în comunităţi islamice sînt de părere, într-o proporţie de 49 la sută, că puterea economică evreiască e prea mare. Între cei care cred că evreii deţin prea multă putere în domeniul mass-media, diferenţa este de 18 la 46 de procente. Musulmanii mai cred într-o proporţie de 65 la sută că evreii ar fi profitori ai genocidului nazist, că sînt mai bogaţi ca germanii (64 la sută cred asta) şi că sînt implicaţi în provocarea unor crize economice (46 %).

 

 

 
Corespondentul RFI la Berlin, William Totok