Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Ambasadoarea Franței la București: "Societatea franceză este în simbioză cu estul Europei"

auer_ambasada_franta.jpg

Excelența Sa, doamna Laurence Auer, ambasadoarea Franței la București
Sursa imaginii: 
Facebook / Ambassade de France en Roumanie

Ediție specială a emisiunii "Decriptaj", de Ziua Franței. Ovidiu Nahoi, în dialog cu Excelența Sa, doamna Laurence Auer, ambasadoarea Franței la București. O discuție despre prezența tot mai activă a Franței în Europa Centrală și de Est, despre solidaritatea europeană și provocările viitorului apropiat:

Aș începe această discuție, în apropierea Zilei Naționale a Franței, pornind chiar de la deviza Franței: Libertate, Egalitate, Fraternitate! Ea stă la baza Franței moderne, este deja o deviză istorică, dar cred că aceste trei cuvinte capătă o semnificație cu totul specială în această perioadă atât de tensionată. Cum vedeți semnificația acestor cuvinte, astăzi?

Libertatea își păstrează un sens foarte puternic. Pentru că vedem Ucraina, o țară vecină cu România, care și-a pierdut libertatea, care este ocupată. Aș adăuga, de asemenea, solidaritatea și unitatea, pentru că aceste de șase luni, în care Franța a deținut președinția Uniunii Europene, au fost marcate de căutarea în permananță a unității și  Franța a vrut mereu să arate solidaritatea în timpul crizei. Astfel că deviza noastră, "Libertate, Egalitate, Fraternitate!", are un sens special astăzi, de care suntem foarte mândri.

 

 

O Zi Națională este, în primul rând, un prilej de sărbătoare și de celebrare a valorilor unei națiuni, dar este și un moment de bilanț. Care a fost, în opinia dumneavoastră, parcursul societății franceze în acest ultim an, marcat de numeroase evenimente?

Cred că societatea franceză s-a dovedit foarte solidară cu ceea ce s-a întâmplat în Ucraina. A fost un elan în orașe și regiuni și o dovadă de conștiință civică. În același timp, ceea ce s-a întâmplat în România după 24 februarie a fost perceput în aceeași manieră în cadrul societății franceze. Bineînțeles, am avut alegeri, schimbări instituționale, schimbare de guvern - și sunt mândră că Franța are o femeie în funcția de prim ministru. Dar, în fond, bilanțul ultimului an pentru societatea franceză este unul în simbioză cu estul Europei. Și este ceva foarte nou. Bineînțeles, a fost Europa - și președinția franceză s-a ocupat de aceasta – dar peste toate, a fost  revenirea războiului pe pământul european, ceea ce i-a marcat pe concetățenii mei.

Din aceeași perspectivă, cum apreciați parcursul Franței ca jucător european și global?

A fost o dublă agendă. Președintele republicii a definit o agendă de securitate și a fost adopătată Busola Strategică a Uniunii, cu posibilitatea legăturilor cu NATO. Avem în același timp o agendă de suveranitate, pentru ca Europa să-și poată gestiona mai bine politica sa comercială, de exemplu. Dar în același timp, a trebuit să dezvoltăm o agendă de răspuns la război.

Această dublă agendă a însemnat o constrângere extremă. Noi, diplomații, am început să lucrăm  imediat după discursul președintelui din 19 ianuarie, care a luat în considerare posibilitatea de a trimite trupe în România. În plus, a trebuit să continuăm agenda strucrurală, Europa digitală sau Europa ecologică. Aceste agende s-au suprapus, dar cred că acum avem un bilanț salutat de toată lumea.

La sfârșitul acestei perioade, care a fost una foarte lungă și foarte dură, am primit numeroase mulțumiri, în special din partea instituțiilor europene dar și din cadrul NATO și din partea partenerilor români. Am primit mai ales mulțumiri călduroase după deplasarea președintelui Emmanuel Macron la Constanța.  

Franța și-a asumat deja o prezență militară robustă în România și pe flancul estic al Alianței Atlantice. Ce urmează în următoarea perioadă, din acest punct de vedere?

Ceea ce a început la 19 ianuarie a trebuit terminat la Summitul NATO de la Madrid. A fost anunțul din 19 ianuarie prin care ne-am declarat gata să deplasăm trupele și a fost apoi o dublă negociere. Una, în cadrul NATO, pentru că totul s-a făcut sub umbrela Alianței. Apoi, a fost o discuție paralelă în cadrul Uniunii Europene, pentru că, pe de o parte, am dezvoltat pentru prima oară pachetul de sancțiuni și, pe de altă parte, am dezvoltat Facilitatea pentru Pace.

Lună de lună, am pus în aplicare un dispozitiv care a permis Ucrainei să cumpere arme și să fie trimise arme în Ucraina. A fost ceva special, dar în final cred că am făcut tot ce era posibil.

La summitul de la Madrid, care a fost sfârșitul acestui foarte important șir de evenimente, am fost de acord cu propunerea României ca până la sfârșitul anului să urcăm nivelul angajamentului francez până la cel de brigadă. Deci, la început ne-am arătat disponibilitatea, apoi autoritățile române au acceptat ca noi să fim națiune-cadru, după care diferite instanțe ale NATO au pus în aplicare dispozitivele la nivel de batalion. La sfârșitul acestei perioade se deschide această nouă perspectivă de ridicare la nivel de brigadă.

Președintele Emanuel Macron a depus mari eforturi diplomatice pentru a opri războiul de agresiune declanșat de Rusia și a purtat multe runde de dialog cu președintele Vladimir Putin. Credeți că acest dialog poate continua? Mai există resurse pentru ca diplomația să triumfe, în cele din urmă?

Sigur că, într-o zi, diplomații se vor așeza în jurul mesei. Și mai presus de toate, diplomații ruși și ucraineni. Ce am făcut în această perioadă a fost să răspundem cererilor autorităților ucrainene.

Știți că am fost și în dialogul în format Normandia, în care a fost cuprinsă și Germania. Noi am fost gata să reluăm discuțiile, dacă ar fi existat voința de a se ajunge la un acord. Nu a fost cazul. Ne-am găsit în fața unui raport de forțe, într-o situație în care Rusia a vrut să-și impună voința prin forță, pe teren, prin intermediul armelor.

Aș spune că și astăzi eforturile diplomatice sunt necesare, pentru că trebuie să încercăm până la capăt. Să ne amintim că, în februarie, vorbeam despre dezescaladare, pentru că aveam escaladare. Am încercat, evident, să deschidem un dialog între beligeranți. Dar nu a fost vorba de a negocia în locul Rusiei și nici al Ucrainei.

Acum, într-un fel sau altul, se va ajunge din nou într-un moment în care se va apela la diplomați. Dar vedem foarte bine că astăzi nu suntem acolo. Este un braț de fier permanent. Pe de o parte vedem dezangajarea gazului rusesc, pe de altă parte, noi am pus în aplicare un mecanism de sancțiuni, unic, istoric, nemaivăzut în cazul unei alte țări.

Cum vede Franța încetarea ostilităților?

La ora actuală, nu o vedem. Ne aflăm acum într-o situație de agresiune teritorială și în care trebuie să ajutăm Ucraina. Și am răspuns apelului președintelui Zelenski, care a dorit să se racordeze la familia europeană. Rezultatul vizitei cvadruple, a celor patru mușchetari, care au mers la Kiev, acesta este:  că am permis ca Ucraina și Republica Moldova să se alăture familiei europene, că li s-a recunoscut statutul de candidați.

Dincolo de războiul din Ucraina, care sunt, în viziunea Franței, principalele provocări în fața Europei, în toamna care se apropie și mai târziu.

Bineînțeles, trebuie să distingem între Europa și NATO. Pentru că răspunsul militar fundamental, definit prin agenda comună, trece prin NATO.

Nu este vorba ca NATO să se angajeze în Ucraina, dar este vorba de o forță de disuasiune și de apărare a teritoriului, bineînțeles și a României. Noi am edificat, de exemplu, apărarea sol-aer. Este un semnal pentru Rusia. Este foarte important, cu atât mai important cu cât Franța este cea care poartă acest mesaj, pentru că Franța este o putere nucleară. Și Rusia, după cum ați văzut, agită, din când în când, amenințarea nucleară.

În fața unui teatru de război convențional, primul răspuns este cel al aliaților din NATO. Și, bineînțeles, este Uniunea Europeană.

Ce se va schimba? Schimbarea statutului european va permite Ucrainei, de exemplu, să intre în programele europene. Cum ar fi Erasmus, dar și alte programe. Și, având la bază o pregătire de  care Comisia Europeană se va ocupa, aceasta va deschide Ucrainei o nouă perspectivă. Este, de asemenea, Republica Moldova. Și veți vedea începând de mâine platforma de sprijin, prezidată de Franța, Germania și România și găzduită de ministrul Bogdan Aurescu.

În cadrul acestei a doua platforme de sprijin avem și vizita doamnei Chrysoula Zacharopoulou, secretar de stat responsabil pentru Dezvoltare, Francofonie și Parteneriate Internaționale. Dezvoltările vor avea loc pe mai multe segmente, există patru grupuri de lucru care vor fi deschise cu ocazia celei de-a doua reuniuni a Platformei Moldova.

Acum aș dori să trecem la un alt subiect, legat de relațiile franco-române. Au fost câteva luni intense de colaborare politică și diplomatică. Ce puteți să ne spuneți acum despre această colaborare, în plan european?

Acest parteneriat franco-român a fost foarte important pentru tot ce am făcut în ultimii ani, pentru cunoașterea strategică a zonei Mării Negre, pentru punerea în aplicare a mecanismelor de ajutor umanitar. Și cred că nu am fi putut face aceasta fără o înțelegere bilaterală și o relație apropiată, de prietenie. Și, mai presus de toate fără o înțelegere a provocărilor de securitate și a tot ceea ce se întâmplă în regiune.

Deci, relația fundamentală franco-română stă la baza tuturor acestor lucruri. Mă gândesc la aprobarea noii  foi de parcurs a dialogului strategic franco-român, mă gândesc la alăturarea României la operațiunea Takuba din Sahel. Acest parteneriat se întinde pe domeniul militar, economic,  politic.

Nu cred că a fost o altă perioadă de șase luni în care să fi avut loc mai multe vizite ale oficialilor francezi în România: fostul ministru al Apărării a venit de două ori și, a treia oară, noul ministru al apărării. De la constituirea guvernului, ministra afacerilor externe, Catherine Colona, a fost aici. Ministrul Jean-Yves LeDrian a fost aici pentru a cincisprezecea aniversare a aderării României la Uniunea Europeană. Deci, relația bilaterală este fundamentală și va continua să se dezvolte.

Recent a avut loc vizita președintelui Emmanuel Macron în România, la baza militară de la Mihail Kogălniceanu, urmată de vizita celor doi președinți la Kiev, alături de cancelarul Scholz și premierul Draghi. Care vor fi urmările acestor două momente, în plan regional dar și bilateral?

A fost un moment foarte important, pentru că președintele Macron a venit mai întâi în România. A venit cu intenția de a reînnoi un dialog pe care îl are în mod curent, cu președintele Iohannis, la Bruxelles, în cadrul Consiliului European sau în diferite alte reuniuni. Dar a venit și pentru a aduce mai multe clarificări cu privire la ceea ce se întâmplă în România.

A fost o vizită importantă pentru media franceză. În același timp, am avut la 14 iulie, soldații români alături de batalioanele franceze defilând la Champs Elysées, în fața celor mai înalte autorități franceze. Aceasta arată că România a jucat și joacă un rol fundemantal în această perioadă de criză.

Un al doilea element pe care îl constat în legătură cu această vizită este că această primă etapă, cu prezența militarilor francezi, ceea ce este fundamental, a deschis o a doua etapă, în Moldova.

Și apoi, o a treia, cu președintele Iohannis. Iar faptul că cei patru lideri s-au deplasat împreună la Kiev este foarte simbolic, arată că unitatea europeană există și că toți suntem  de acord să sprijinim Ucraina în efortul ei contra Rusiei. Este un element simbolic și în același timp profund european. Este un element care arată o fraternitate, o fraternitate de arme, o fraternitate istorică. Încă odată, pentru mine este un moment de mare emoție.

Ultimul an a adus în bună măsură  o revenire la normlitate pentru viața culturală, după pandemie,  și știm că aici legăturile noastre sunt foarte puternice. Ce s-a întâmplat notabil în această perioadă și ce se pregătește?

În aceste șase luni, desigur, am lucrat mult la cadrul european dar tot timpul am avut în vedere și aprofundarea cadrului bilateral. Am aporofundat cosorțiile universitare dar mă gândesc și la această extraordinară ediție a Festivalului de Teatru de la Sibiu, de la sfârșitul lunii iunie, unde au fost invitați unii dintre cei mai mari autori de teatru francezi.

Actrița Laetitia Casta a prezentat o piesă având ca subiect viața unei pianiste de origine română, Clara Haskil, care a făcut o carieră internațională dar care este puternic înrădăcinată în patrimoniul comun al celor două țări, pentru că a studiat la Conservatorul din Paris și a beneficiat de o bursă oferită de Regina Maria a României.

Festivalul de film TIFF ne-a dat posibilitatea de a avea proiecții franceze și de a purta o discuție despre industriile creative. Pot spune că francofonia nu a fost niciodată atât de puternică și aceste evenimente n-au făcut decât să ilustreze, odată în plus, parteneriatul nostru, pe plan cultural și educațional.

Ziua de 9 mai, Ziua Europei, ne-a oferit ocazia desfășurării unui forum educativ franco-român. Am  început, alături de Fundația pentru Memoria Shoah, un turneu prin mai multe orașe consacrat luptei împotriva antisemitismului.

Am lucrat  împreună în chestiunile statului de drept, am continuat să lucrăm alături de judecători. Colegiul Juridic tocmai a sărbătorit cea de-a cincea aniversare. Și lista este foarte, foarte lungă. Institutul Francez  a făcut o muncă remarcabilă și salut întreaga echipă, alături de noul director, care a lucrat extraordinar, în plan european și bilateral.

Și comunitatea franceză din România și-a reluat activitățile în condiții de normalitate, după anii pandemiei. Ce transmiteți comunității franceze cu ocazia Zilei Franței?

Mai întâi de toate, comunitatea franceză este incredibil de solidară. Și este foarte apropiată de Ambasadă. Dovada este tocmai că această zi de 14 iulie, Ziua națională, poate avea loc în grădina Ambasadei, cu un ajutor extraordinar din partea întreprinderilor franceze. Un gest care merită salutat.

Există  o simbioză între această dorință de voluntariat, de a sărbători, de a se cunoaște mai bine, de a progresa. Și eu le mulțumesc, din adâncul iminii.

Un al doilea mesaj  este legat de educație. Știți că în timpul pandemiei au fost îngrijorări, pentru că școlile n-au putut  să fie deschise așa cum ne-am fi dorit. Dar vreau vă spun că succesul elevilor  la bacalaureat  demonstrează și succesul Școlii Franceze, care s-a deschis chiar înainte de pandemie. Și cei 115 elevi ne-au adus multă bucurie.

Școala arată buna stare de sănătate a unei comunități și prin intermediul școlii putem construi totul de aici înainte. Mulțumesc comunității franceze, pe care o găsesc atât de activă și de dinamică. Sperăm să dezvoltăm în următoarele șase luni cooperarea descentralizată, pe care o găsim foarte importantă. Mulțumesc tuturor și este o bucurie să-i reprezint ca ambasador.

Mulțumesc, de asemenea, RFI , pentru că ne oferă posibilitatea de a avea mereu muzică franceză. Este un moment de reuniune foarte semnificativ care, personal, mă face să mă simt foarte mândră.

 

Toate edițiile emisiunii Decriptaj: https://www.rfi.ro/tag/decriptaj