Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Jurnal rural european

stiri-pentru-agricultura.jpg

Sursa imaginii: 
rural.rfi.ro

Comisia Europeană nu crede că exportul de cereale din Ucraina distorsionează piața;
Creșterile de prețuri la produsele agricole, în UE;
Cresc plățile directe în Polonia;
Europenii, obligați să reducă risipa alimentară;
Directiva emisiilor industriale se va aplica în agricultură peste câțiva ani.

Comisia Europeană nu crede că exportul de cereale din Ucraina distorsionează piața

Comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, a respins săptămâna trecută, într-o conferință de presă, avertismentele fermierilor români cu privire la impactul negativ al afluxului de cereale ucrainene prin așa-numitele coridoare de solidaritate asupra afacerilor lor. „Nu afectează negativ nici situația fermierilor, nici prețurile”, a declarat Wojciechowski, potrivit euractiv.com, insistând că nu există probleme în vânzarea cerealelor de către fermierii europeni și că monitorizarea pieței de către Executivul european nu arată niciun colaps în privința prețurilor.

Producătorii români de cereale spun că liniile de solidaritate ar fi trebuit să permită tranzitul mărfurilor ucrainene, mai ieftine, către țări terțe sau state europene net importatoare, dar că acestea sunt vândute pe piața din România, afectând competitivitatea locală și calitatea produselor consumate intern.

 

Creșterile de prețuri la produsele agricole, în UE

În Uniunea Europeană, cele mai mari creșteri de prețuri ale producției agricole, în trimestrul al doilea din acest an, comparativ cu perioada similară din 2021, au fost înregistrate în Lituania (+65%), Estonia (+53%) și Ungaria (+43%), iar cele mai reduse rate de creștere au fost consemnate în Danemarca, Malta și Portugalia, potrivit Eurostat. Au fost remarcate majorări deosebit de puternice la cereale (+68%), la semințe și fructe oleaginoase (+59%).

În 12 țări din Uniunea Europeană, prețurile inputurilor agricole au crescut, în medie, cu peste 40%, cu vârfuri înregistrate în Lituania (+91%), Letonia (+62%) și Croația (+50%), iar cele mai scăzute rate de creștere au fost în Malta, Danemarca, Italia, Cipru și România. Creșteri considerabile de prețuri s-au înregistrat la îngrășăminte și amelioratori de sol, cu 116%, și la energie și lubrifianți, cu 61%.

 

Cresc plățile directe în Polonia

Fermierii polonezi care exploatează o suprafață cuprinsă între 1 și 50 de hectare vor primi, în medie, plăți directe cifrate la aproximativ 270 de euro pe hectar, anticipează comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski. Această sumă depășește cu cel puțin 10 euro media plăților directe din cele 27 de state membre, a scris Wojciechowski pe pagina sa de Twitter, adăugând că fermierii care vor pune un accent mai mare pe bunăstarea animalelor și pe sechestrarea carbonului în solurile agricole vor primi mult mai mult.

Planul Național Strategic al Poloniei a fost aprobat de Comisia Europeană la sfârșitul lunii august, fiind printre primele planuri care au primit undă verde pentru aplicarea noii politici agricole comune de la 1 ianuarie 2023.

 

Europenii, obligați să reducă risipa alimentară

Comisia Europeană lucrează la prima legislație a Uniunii care va stabili obiective obligatorii pentru reducerea risipei de alimente, în acord cu Strategia “Farm to Fork”. Cu ocazia Zilei Internaționale de conștientizare asupra risipei alimentare, sărbătorită în fiecare an în data de 29 septembrie, comisarul pentru sănătate și siguranța alimentară, Stella Kyriakides, a declarat că Uniunea Europeană va spori contribuția la obiectivul global de reducere la jumătate a deșeurilor alimentare până în anul 2030 și că măsuri de eliminare a pierderilor vor fi integrate în alte politici ale UE. Până la sfârșitul acestui an, Comisia va propune noi reguli privind marcarea datei până la care pot fi consumate alimentele, pentru a evita înțelegerea greșită a indicațiilor „a se consuma înainte de” și „a se consuma de preferință înainte de” care există în prezent pe ambalaje.
Prin programul Orizont, Comisia Europeană finanțează activitățile de cercetare și inovare în domeniul agroalimentar, inclusiv identificarea de soluții care contribuie la reducerea risipei de alimente.

 

Directiva emisiilor industriale se va aplica în agricultură peste câțiva ani

Majoritatea delegațiilor statelor membre reunite la Consiliul Agrifish de săptămâna trecută și-a exprimat dezacordul cu privire la revizuirea Directivei privind emisiile industriale legate de agricultură. Miniștrii de resort evaluează mult prea scăzut pragul de 150 de unități de vită mare (UVM) pentru fermele de animale și consideră că extinderea sferei de aplicare a directivei va crește sarcina administrativă atât pentru fermieri, cât și pentru administrație și va implica cheltuieli suplimentare pentru adaptarea fermelor la noile norme. Mai multe delegații au sugerat ca directiva să stabilească o metodologie care să permită determinarea pragului în funcție de condițiile existente în fiecare stat membru.

Comisia Europeană a asigurat statele membre că metodologia de stabilire a pragurilor propuse și principiile de implementare a Directivei s-au bazat pe date obiective și că va asculta comentariile tuturor părților interesate în discuțiile ulterioare cu privire la modificări.

În luna aprilie a acestui an, Comisia Europeană a prezentat propunerile de actualizare a directivei privind emisiile industriale. A extins aria de aplicabilitate asupra a noi ferme avicole și de creștere a porcinelor prin reducerea pragului UVM și, pentru prima dată, a inclus sub incidența directivei și fermele de bovine.

Parcursul legislativ este de durată. Propunerea Comisiei va trebui aprobată de Parlamentul European și de Consiliu, iar statele membre vor transpune această directivă în legislația națională în termen de18 luni. După aceea, vor fi elaborate tehnicile disponibile, iar fermierii vor avea la dispoziție trei ani pentru a se conforma.

 

Toate edițiile Jurnal Rural: https://www.rfi.ro/tag/jurnal-rural