Hidrogenul, soluție fezabilă sau iluzorie pentru atingerea neutralității climatice?

Coordonatoarea de campanii de la Bankwatch România Raluca Petcu i-a spus lui Cosmin Ruscior la emisiunea Planeta Verde ce beneficii și ce riscuri prezintă hidrogenul (emisiunea poate fi ascultată la finalul articolului).

Hidrogenul ”verde”, produs cu energie regenerabilă prin electroliza apei ar trebui să fie prioritar, pentru că are cele mai reduse emisii de carbon, potrivit unui comunicat al celor două organizații.

Pe de altă parte, la nivel european este încurajat și hidrogenul ”albastru”, produs din combustibili fosili, cu tehnologii de captare a carbonului, un pericol în viziunea activiștilor de mediu.

În prezent, peste 99% din hidrogenul produs în întreaga lume provine din combustibili fosili, mai precis gaz și cărbune. Doar 0,7% din hidrogenul produs astăzi în lume este hidrogen albastru, în timp ce hidrogenul verde reprezintă doar 0,1%.

Europa are planuri ambițioase cu hidrogenul: până în 2030 vrea să pună în funcțiune 40 de GW de energie regenerabilă, pentru a produce 10 milioane de tone de hidrogen până în 2030, o cantitate similară cu cea consumată în prezent la nivel comunitar, potrivit comunicatului.

Hidrogenul verde nu este însă soluția universală care să transforme toată economia unei țări într-una prietenoasă cu natura, arată organizațiile de mediu. Trebuie să ținem cont de cantitatea uriașă de energie regenerabilă pe care va trebui să o instalăm, spațiul pe care îl avem la dispoziție și consumul de apă, pentru a nu intra în conflict cu biodiversitatea și nevoile oamenilor, dar și costul de producție. În prezent, producția pentru un kilogram de hidrogen verde se situează între 2-8 dolari/kg, iar analiștii preconizează că va deveni competitiv abia după 2030, mai arată cele două ONG-uri.

O Strategie Națională a Hidrogenului

România și-a asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) că va elabora o Strategie Națională a Hidrogenului, până la sfârșitul anului 2022 și apoi va adopta legislația aferentă, în prima jumătate a anului 2023. Până în prezent strategia nu a fost pusă în dezbatere publică.

Există motive de îngrijorare, spun ecologiștii. În PNRR, hidrogenul este promovat ca o soluție pentru înlocuirea biomasei în consumul casnic, prin construirea unei prime rețele de gaze în amestec cu 20% hidrogen, cu 78.540 de racorduri în Oltenia.

Este nevoie de o cantitate uriașă de energie electrică din surse regenerabile, pentru a produce hidrogen verde, pentru a înlocui gazul fosil, iar costurile unei astfel de infrastructuri sunt considerabile și ar fi resimțite de consumatorul final, conform comunicatului. Modelările realizate de specialiști preconizează creșteri între 20-50% a facturii cu gazul. Mai mult, hidrogenul verde utilizat pentru încălzirea locuințelor ar avea nevoie de șase ori mai multă energie decât pompele de căldură, cea mai eficientă și sustenabilă metodă.

Ce recomandă ecologiștii în privința hidrogenului?

Recomandările WWF România și Bankwatch România:

1. Prioritizarea electrificării directe pentru sectoarele unde există această alternativă și creșterea eficienței energetice.

2. Definirea și clasificarea clară a ceea ce înseamnă hidrogen verde sau curat, inclusiv în legislație.

3. Prioritizarea hidrogenului verde, față de celelalte tipuri de hidrogen, mai ales în contextul scăderii costurilor de producție a acestuia.

4. Asigurarea că producția de hidrogen nu va afecta aprovizionarea cu apă a populației și nici cursurile râurilor (mai ales având în vedere evoluțiile climatice).

5. Infrastructura pentru resursele de energie regenerabilă (eoliană sau fotovoltaică) să fie realizată în așa fel încât să nu afecteze în mod negativ biodiversitatea.

Ediții anterioare ale emisiunii: https://www.rfi.ro/tag/planeta-verde