Peste 100 de școli în programul de consolidare a clădirilor cu rism seismic. Ce se întâmplă cu grădinițele?

Radu Văcăreanu, rector  al Universității Tehnice de Construcții din București și vicepreședinte al Asociației Europene de Inginerie Seismică răspunde la întrebări în cadrul emisiunii Tânăr în Europa.

Radu Văcăreanu: Am făcut o analiză de sistem pentru clădirile Ministerului Educației. Ministerul Educației are o bază de date foarte bine pusă la punct, cu toate clădirile de școli din Romania și această bază de date conține și atributele acestea care sunt relevante din punct de vedere ingineresc.

Dau un exemplu: anul de construcție este foarte important pentru că vom ști dacă a avut sau nu a avut proiectare la cutremur. În funcție de, să spunem, codul de proiectare care exista la vremea respectivă și cât de adecvat a fost acea proiectarea la cutremur, sistemul structural, materialul de construcție, numărul de copii și numărul de personal didactic și didactic auxiliar și nedidactic din școli...

Deci, dacă exista o astfel de bază de date, se poate face pentru școli. Nu am date din alte sectoare, dar pentru școli situația este mai bună, pentru faptul că au existat multe proiecte de investiții, atât ale Guvernului, cât și ale autorităților publice locale.

Cred că e zona în care în care lucrurile s au mișcat în direcția dorită, dar evident că mai sunt multe de făcut și în această această direcție.

Ce vreau să spun dacă avem o diagnoză de sistem? Deci dacă știm clădirile dintr-un anumit sector, se poate face o analiză în care să ierarhizeze nevoia de intervenție și apoi să o prioritizeze pentru că, așa cum spuneam, nevoie este atât de mare. Resursele în mod obiectiv sunt limitate și atunci interesul este ca aceste resurse să le canalizezi acolo unde obții cel mai mare beneficiu în termen de reducerea riscului seismic.

Rep: Și avem această imagine, această situație pe sectoare?

R.V: Doar pentru educație. Si în baza acestei diagnoze am pornit un alt proiect al Ministerului Educației cu Banca Mondială, în care un număr de școli parca 100 de școli intră în programul de consolidare și nu numai consolidare.

Noi milităm pentru intervenții integrate. De altfel, Universitatea, recent la comanda Ministerului Dezvoltării, a facut si un ghid de intervenții integrate, în care milităm ca atunci când se face o punere în siguranță, evaluarea rezistenței la cutremur, să te uiți și la eficiența energetică. Lucrurile acestea trebuie să meargă mână în mână. Vedeți, cutremurul din Turcia a readus discuția aceasta despre nevoia de protecție la cutremur.

Discuția a fost foarte mult timp concentrată și este normal să fie așa către clădiri verzi, deci clădiri care să fie eficiente energetic, sustenabile. În conceptul acesta larg de sustenabilitate, obligatoriu este această componentă de de risc seismic. Nu putem să avem o clădire sustenabilă dacă vorbim de o clădire verde, o clădire care să nu aibă o amprentă de carbon mult mai mare în urma unui cutremur care ori o strică foarte rău și atunci trebuie înlocuită. Sau, Doamne ferește, ajungem la un colaps. Deci eficiența energetică și riscul seismic trebuie să meargă împreună.

Rep: Vorbeați de școli... Aici intră și grădinițele?

R.V.: Nu, doar școli.

Rep: Deci la grădinițe știm care e situația.

R.V. Nu. Poate exista o analiză, dar eu nu știu de o astfel de analiză.