Mihai Goțiu la RFI: Se taie în continuare păduri în arii protejate. Codul Silvic, test important

Cât de protejate sunt pădurile din România? Mihai Goțiu: ”Adevărul e că după 2020, după primele modificări anti-hoție la Codul Silvic, pe care am reușit să le introducem atunci și după operaționalizarea SUMAL, unele efecte benefice în protecția pădurilor se văd, însă ele nu sunt nici pe departe atât de mari pe cât le anunță tonul triumfalist al domnului ministru sau al altor politicieni. Va fi un test foarte important la începutul acestei veri, pentru că a început munca pentru studiul de fundamentare a modificărilor la Codul Silvic, modificări care ar trebui adoptate până la sfârșitul lunii iunie, fiind un jalon în PNRR. Tocmai avem acum antecedentul legii avertizorului de integritate, care arată că nu mai poate fi fentată Comisia Europeană doar prin raportări că s-a făcut, s-a adoptat această lege, dacă legea respectivă e lipsită de conținut”.

Activistul de mediu spune că ”vedem că se taie în continuare în arii naturale protejate, vedem că se taie în continuare în parcuri naționale și am văzut după prima dezbatere legată de noul Cod Silvic faptul că o doamnă director de parc național din nou solicită o relaxare și invocă faptul că totuși ar trebui să se taie în parcurile naționale, ceea ce e total contrar ideii de parc național al cărui obiectiv este conservarea”.

Tăieri abuzive de păduri, cu acte

Mihai Goțiu explică metodele prin care se taie păduri, cu acte: ”Sunt metode care au fost identificate, cel puțin o parte dintre ele, cum era metoda tocătorul. Faptul că în fosta definiție din Codul Silvic a materialului lemnos nu erau incluse resturile, nu era inclus rumegușul, nu erau incluse așa-zisele lăturoaie și așa mai departe, care pot să fie de la 20%, 30%, până la 50% din volumul total de lemn tăiat din pădure. Ei bine, nefiind considerat material lemnos, nu era obligația să intre în SUMAL și atunci el era expediat, să zicem, ai dreptul de a exploata 100 de metri cubi, tai 200 de metri cubi, 100 de metri cubi îl expediezi ca și material lemnos, 100 de metri cubi îl expediezi cu aviz de însoțire a mărfii, pentru că nu era considerat material lemnos, nu apărea consemnat în SUMAL, nu puteai urmări unde a ajuns, ce s-a întâmplat cu el (...). O altă metodă e cea a produselor rezultate de pe urma atacurilor insectelor sau a fenomenelor meteo, în special a vânturilor puternice, unde s-a constatat că aceste așa-zise doborâturi unele erau reale, dar de foarte multe ori, pe teren, sub pretextul doborâturilor, pentru un copac marcat ca fiind doborât de vânt, se mai tăiau doi sau trei sau chiar mai mulți copaci care erau sănătoși și se vedea asta pe cioata rămasă, pentru că se vedea că cioata era bine înfiptă în pământ, găseai vârful mai departe, la 50-60 de metri, deci era clar, nu fusese rupt copacul înainte de a fi doborât și rămăsese în zona respectivă vârful, deci din nou, o tăiere cu acte, dar asta nu înseamnă că acea tăiere a fost legală până la cap”.

Ediții anterioare ale emisiunii: https://www.rfi.ro/tag/planeta-verde