Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ce spun cei de la COPA–COGECA despre agricultura românească și noul PNDR

Bun găsit la o nouă ediție a emisiunii Rural. Astăzi plecăm de la recenta apariție a unor ghiduri pentru a obține finanțare europeană, mai exact cel pentru investiții în exploatații agricole și cel referitor la tinerii fermieri. Deocamdată ele se găsesc pe internet, pe portalul Agenției de Investiții Financiare în Agricultură, și asta pentru că sunt doar orientative.

La ora actuală se știe că prin intermediul submăsurii ”Investiții în exploatații agricole”, vor primi sprijin financiar nerambursabil investițiile pentru creșterea competitivității exploataților agricole în vederea înființării și modernizării fermelor, în special cele de dimensiuni medii, inclusiv dotarea cu utilaje și echipamente.

Prin submăsura ”Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” se acordă fonduri nerambursabile  pentru a susține stabilirea pentru prima dată a tinerilor fermieri ca șefi unici ai unei exploatații agricole. Finanțarea nerambursabilă oferită de Uniunea Europeană pentru proiectele de investiții realizate în cadrul acestei subMăsuri este de 100%.

Una peste alta, până încep din nou să curgă banii europeni, să ne ocupăm de ceea ce e cert. În noul PAC sunt 17,5 miliarde de euro, bani cuveniți agriculturii românești până în 2020. Un simplu calcul demonstrează o creștere semnificativă a fondurilor de la Uniunea Europeană – 27 de procente, lucru benefic, dar nu suficient. Cât privește domeniul plăților directe, acesta înseamnă pentru fermierii români 10,3 miliarde de euro. Al doilea pilon al Politicii Agricole Comune este reprezentat de dezvoltarea rurală. Este adevărat că în noul exercițiu financiar multianual, României îi revin mai puțini bani decât înainte, respectiv 7,1 miliarde de euro față de 8,2 miliarde de euro, adică o scădere mai mare de un miliard,

Pornind de la aceste date, corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghișan, a stat de vorbă cu Oana NEAGU, expertă la organizația COPA-COGECA, cea care reprezintă organizațiile reprezentative ale fermierilor și cooperativelor la nivelul Uniunii Europene.

În continuare discutăm despre utilizarea în agricultură a organismelor modificate genetic. Un recent raport al Departamentului pentru Agricultură al Statelor Unite ale Americii vorbeşte despre testele făcute de marile companii americane în România cu plante modificate genetic, cultivate pe zeci de hectare. În momentul de faţă, Monsanto şi Pioneer au acceptul Comisiei Europene  de a testa în România 7 soiuri de porumb OMG, iar un institut de cercetare un soi de prune. Judeţele cu cele mai multe organisme modificate genetic în teste sunt Galaţi, Călăraşi, Teleorman, Brăila şi Buzău. România se află printre cele 7 state membre ale Uniunii Europene care făceau la nivelul anului trecut teste în teren deschis, alături de  Belgia, Cehia, Danemarca, Ungaria, Irlanda, Olanda, Slovacia, Spania, Suedia şi Marea Britanie. Plantele modificate genetic includ soiuri de mere, orz, porumb, bumbac, pere, prune rezistente la virusuri, cartofi, tutun, roşii și grâu.

Dincolo de aceste date, Parlamentul European a adoptat recent o rezoluție, intitulată “Posibilitatea statelor membre de a restrictiona sau de a interzice cultivarea de OMG-uri”. Fără a fi specialist în acest domeniu, se poate constata că rezoluția nu face nicio referire la permisiunea de a cultiva alte plante modificate genetic în afara celor aprobate și înscrise în lista europeană.

Stăm de vorbă despre aceste lucruri cu Dragoș Dima, reprezentant pentru Romania, Bulgaria, Republica Moldova și Ucraina al asociației Donau Soja/Danube Soya.

Ascultă emisiunea Rural din 09 martie 2015