Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Jurnal Rural – 16 februarie

În numai o lună și jumătate, APIA a plătit către fermieri 3,5 miliarde de lei, sumele având ca destinație principală cererile de plăți pe suprafață depuse de fermieri în campania 2014. În perioada 20.01 - 10.02.2015 a fost efectuată plata pentru circa 1 milion de fermieri, în valoare de 685 milioane de euro, banii venind din  Fondul European de Garantare în Agricultură.

În paralel cu aceste plăți, APIA a acordat plățile aferente Ajutoarelor Naționale Tranzitorii în sector vegetal, pentru care s-au depus cereri în cursul Campaniei 2014. Sumele plătite până acum în acest domeniu sunt în valoare de paste 100 de milioane de euro. În acest fel, anunță Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, a fost plătit un procent de 94% din alocarea totală aferentă plăților directe pe suprafață în sectorul vegetal, pentru anul 2014.

Impozitul pe cultura cerealelor, până pe 25 februarie

Fermierii plătitori de impozit pe profit, care obţin venituri majoritare din cultura cerealelor, a plantelor tehnice şi a cartofului, pomicultură şi viticultură, precum şi organizaţiile nonprofit, trebuie să depună la Fisc declarația de impozitare. Termenul limită este 25 februarie, fiind vorba de formularul 101 - ”declaraţie privind impozitul pe profit”. Trebuie amintit că data limită de declarare este şi termenul până la care poate fi plătit acest impozit.

Din punct de vedere tehnic, e bine de știut că declaraţia privind impozitul pe profit se completează cu ajutorul programului de asistenţă. Formularul va fi apoi depus la organul fiscal competent, în format PDF, cu fişier XML ataşat pe suport CD, însoţit de formatul hârtie, semnat şi ştampilat. De asemenea, poate fi transmis prin mijloace electronice, adică pe email.

Plăți directe, doar către fermierii activi

Începând cu anul acesta, toate schemele de sprijin financiar direct vor fi acordate doar fermierilor activi. Acest lucru înseamnă persoane fizice sau juridice sau grupuri de persoane fizice sau juridice care pot dovedi dreptul legal de a utiliza exploataţia și care desfăşoară, în cadrul exploataţiei lor, o activitate agricolă.

Potrivit Ministerului Agriculturii, activitate agricolă înseamnă cultivarea terenului şi creşterea animalelor, menţinerea suprafeţei agricole în condiţii adecvate pentru păşunat sau cultivare sau efectuarea de activităţi minime pe suprafeţele agricole menţinute într-o stare adecvată pentru păşunat sau cultivare. Fermierii care, în anul anterior de plată, au primit plăţi directe mai mici de 5.000 euro și care desfășoară cel puțin o activitate agricolă minimă în cadrul exploatației, sunt consideraţi fermieri activi și pot beneficia de plăți directe.

Cât îi privește pe fermierii care în anul anterior de plată au beneficiat de plăți directe de peste 5.000 euro, aceștia trebuie să fie înregistraţi la Oficiul Național al Registrului Comerțului sau să dețină actul normativ de înființare, din care să reiasă activitatea agricolă. Pentru a beneficia de plăţi directe şi în perioada 2015-2020, aceştia trebuie să ateste cel puțin calitatea de persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, sau întreprinderi familiale.

C.E. încă nu are soluția la eliminarea cotelor de lapte

Comisarul european pentru agricultură Phil Hogan are de rezolvat, pe lângă problemele curente, și situația apărută după embargoul Rusiei asupra unor produse provenite din statele comunitare. În plus, în fața sa stă o altă problemă, știută de multă vreme – eliminarea cotelor de lapte. În context, fermierii români sunt printre cei mai afectați.

Comisarul pentru agricultură spune că pericolul nu-l reprezintă producția mică de lapte în România (mult mai mică decât a tuturor celorlalte state europene), ci concurența pe care o poate aduce un preț mai scăzut al laptelui de import, generat de un cost de producție mai scăzut.

”Cred că o plată medie pe care o primesc anul acesta crescătorii de vaci pentru lapte - de aproximativ 400 de euro - este suficient de stimulativă astfel încât să reducă foarte mult din costurile de producție pe care le au fermierii în acest moment”, oferă o soluție ministrul agriculturii Daniel Constantin.

În 2015, crescătorii de animale vor primi fonduri suplimentare, pe lângă plata clasică diferențiată pe 2014 pentru carne și lapte. Acest lucru înseamnă încă 300 de euro/cap de vită pentru carne și încă 250 de euro/cap pentru producția de lapte.

Fermierii nu vor tancuri pentru răcirea laptelui

Numărul cererilor de finanțare pentru tancuri de răcire a laptelui este foarte mic, anunță Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură. Proiectul de 16 milioane de euro prin care ar fi trebuit să fie instalate răcitoare şi tancuri de stocare a laptelui în 3.000 de comune a eşuat la 16 luni de la lansare. Datele arată că numai 1% din investiţiile bugetate au fost făcute şi numai 51 de comune au reuşit să strângă documentele necesare şi să găsească spaţii pentru instalarea acestor echipamente.

Astfel, potrivit APIA, crescătorii de bovine din România au depus doar 81 de cereri de finanţare în vederea achiziţionării de tancuri de răcire a laptelui, din care 51 de cereri au fost declarate eligibile. În judeţele Arad, Bacău, Brăila, Caraş-Severin, Cluj, Giurgiu, Mureş, Suceava şi Timiş este câte un singur beneficiar al schemei de minimis pentru achiziţionarea de tancuri de răcire a laptelui.

În Bistriţa Năsăud şi Braşov au fost înregistraţi câte doi beneficiari, iar în Vâlcea trei. De asemenea, în Iaşi sunt 4 beneficiari ai schemei de minimis pentru achiziţionarea de tancuri de răcire a laptelui, în Prahova 5, câte 8 în Teleorman şi Maramureş. Cel mai mare număr de beneficiari ai schemei de minimis pentru achiziţionarea de tancuri de răcire a laptelui sunt în Botoşani - 10.

Febra aftoasă, lângă România

Uniunea Europeană şi Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură previn ţările din Balcani cu privire la o posibilă izbucnire a epidemiei de febră aftoasă. ”Virusul circulă în prezent în anumite părţi din vecinătatea Europei şi în aproximativ 100 de ţări din Africa, Orientul Mijlociu, în mari părţi din Eurasia şi în unele zone din America de Sud”, avertizează FAO. În context, organizația ajută țările din Balcani, dar nu numai, să elaboreze şi să testeze planuri de urgenţă, iar recent aceste dispozitive au fost testate în Bulgaria, Serbia şi Fosta Republică Iugoslavă Macedonia.Ultima criză majoră în regiunea Balcanilor datează din 2011.

Dispute pe noua etichetare a cărnii

Eurodeputaţii cer Comisiei Europene să introducă obligativitatea menționării pe etichetă a țării de origine pentru carnea utilizată ca ingredient în alimentele procesate, aşa cum se întâmplă deja pentru carnea proaspătă de vită. Scopul acestei inițiative este de a recâștiga încrederea consumatorilor după scandalul cărnii de cal şi alte cazuri de fraudă cu alimente.

Rezoluţia Parlamentului European a fost aprobată cu 532 de voturi la 136 şi 36 de abţineri. De asemenea, eurodeputaţii au subliniat că Raportul Comisiei Europene din decembrie 2013 confirmă că peste 90% dintre respondenţi consideră importantă menţionarea ţării de origine pe etichetele alimentelor procesate.

 
Ascultă Jurnal Rural din 16 februarie 2015