Jurnal Rural – 23 martie

Fie că este vorba despre ajutoarele acordate pentru terenurile agricole pe care le lucrează fermierii, fie de sprijinul financiar acordat crescătorilor de animale, se va completa un singur formular. Beneficiarii plăților directe sunt fermierii activi, persoane fizice sau juridice, care desfășoară o activitate agricolă.

Pentru a ușura lucrurile, APIA pune gratuit la dispoziția fermierilor aplicația online IPA. Pe baza numelui și a unei parole, fermierii vor putea completa online cererea. Totuși, formularul va fi tipărit și depus, pe hârtie, la centrele județene APIA.

Schemele de plăți directe care se acordă sunt schema de plată unică pe suprafață; ajutorul național tranzitoriu; plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu. De asemenea, sunt incluse plata pentru tinerii fermieri, schema de sprijin cuplat și schema simplificată pentru micii fermieri.

Cui folosește scăderea TVA la lapte?

Scăderea TVA pentru lapte generează din nou discuții, iar marii fermieri se plâng că returnarea acestei taxe cu întârziere i-ar face să nu își mai poată hrăni animalele. Analiștii din piață spun însă că scandalul este artificial și că cei mai mulți dintre fermieri nu vor fi afectați de reducere.

Vor avea, însă, de suferit, unii fermieri mari și mijlocii, mai puțin cei mici. ”Am făcut un calcul și a reieșit că cei care produc mai puțin de 450 de litri de lapte pe zi nu sunt plătitori de TVA. Haideți să vedem câți români au peste 15 vaci și pot să atingă limita impusă de Guvern pentru ca să devină plătitori de TVA”, spune Dorin Cojocaru, președintele APRIL.

Porumb modificat genetic, da; soia, ba

Singura plantă modificată genetic aprobată de Uniunea Europeană pentru cultivare în scop comercial este porumbul. În schimb, în ceea ce privește cultura de soia modificată genetic, cultivată în România până în 2007, aceasta nu a fost autorizată la nivelul Uniunii Europene, și nici nu sunt șanse ca eventuala autorizare să se facă în timp util pentru însămânțările din sezonul 2015.

Cultivarea soiurilor de soia modificată genetic constituie contravenție și se sancționează conform legislației în vigoare. Amenzile sunt cuprinse între 3.000 și 6.000 lei pentru persoanele fizice și între 25.000 și 50.000 lei pentru persoanele juridice.

În anul acesta se va organiza o verificare a tuturor parcelelor cultivate cu soia, iar în situația depistării unor culturi modificate genetic, se vor da amenzi și se va trece la distrugerea culturii respective. Producătorii agricoli cultivatori de soia convențională în 2015 au obligația de a se asigura că sămânța utilizată nu provine și nici nu este impurificată cu organisme modificate genetic.

Bani europeni pentru pomicultură

Pomicultura românească a luat cele mai puţine fonduri europene, în timp ce reprezentanţii Ministerului Agriculturii spun că ar fi disponibile fonduri europene pentru pomicultură de circa 250 de milioane de euro. Pentru a obţine fonduri europene pentru pomicultură puteţi apela la forma de finanţare prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. Aveţi la dispoziţie măsura ”121 – modernizarea exploataţiilor agricole” sau, dacă sunteţi tânăr, măsura ”112- tinerii fermieri”.

Se așteaptă ca Uniunea Europeană să aprobe, până la jumătatea lunii aprilie, o variantă finală a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, care este valabil până în anul 2020. Cât privește măsurile eligibile, printre ele se numără reconversia plantaţiilor existente, înfiinţarea de plantaţii pomicole, înfiinţarea de plantaţii cu material săditor şi portaltoi, achiziţionarea, inclusiv prin leasing, de maşini sau utilaje şi echipamente noi, în limita valorii de piaţă a bunului respectiv.

Alături de acestea, sunt eligibile și achiziţionarea, inclusiv prin leasing, de mijloace de transport compacte, frigorifice, inclusiv remorci si semiremorci, dar și amenajarea, construcţia şi dotarea spaţiilor de desfacere din cadrul exploataţiei.

Jumătate din mierea românească pleacă la export

România exportă anual 50 - 60% din producția totală de miere, principalele piețe de export fiind Germania, Spania și țările nordice, zonele în care se înregistrează și cel mai mare consum de miere, spune președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România, Ioan Fetea.

”Producția totală anuală de miere este de circa 20.000 de tone, iar 80% din ceea ce exportăm pleacă în Germania și restul în Spania și țările nordice, de fapt în zonele în care se înregistrează cel mai mare consum de miere. Mierea românească mai ajunge și în China sau în Orientul Mijlociu, dar în cantități minuscule”, spune șeful apicultorilor.

România continuă să exporte miere în vrac deoarece pe piața europeană se intră foarte greu cu produse finite, dacă nu există distribuitori serioși pentru magazine.

Apar ”rețetele consacrate românești”

Producătorii tradiţionali care au pierdut atestarea se pot autoriza cu produse după reţete consacrate româneşti, anunță un ordin al Ministerului Agriculturii. Este vorba de produse alimentare obţinute conform reţetelor consacrate româneşti.

Ordinul privind atestarea produselor alimentare în baza reţetelor consacrate româneşti se vrea a fi o alternativă la producătorii tradiţionali, care au rămas mult mai puţini odată cu înăsprirea condiţiilor de reautorizare. Ordinul 394 din 12 martie 2014 are în prim-plan termenul de ”reţetă consacrată românească” şi reprezintă produsul alimentar românesc fabricat cu respectarea compoziţiei utilizate cu mai mult de 30 de ani înainte de data intrării în vigoare a ordinului.

Cei care vor dori să primească atestarea trebuie să depună o documentaţie tehnică care va cuprinde date şi documente care stau la baza atestării unui produs alimentar obţinut conform unei reţete consacrate româneşti, numele produsului, descrierea materiilor prime şi a ingredientelor folosite, reţeta consacrată, schema tehnologică, descrierea indicatorilor de calitate, elemente specifice privind ambalarea şi etichetarea produsului alimentar.