Jurnal Rural – 27 aprilie

Potrivit unor calcule preliminare, cu un TVA de 9%, un kilogram de carne de pui ar costa aproximativ 8 lei, un kilogram de carne de porc aproape 15 lei, iar un kilogram de carne de vită, 16 lei. Organizațiile profesionale ale fermierilor insistă și pe demararea unor acțiuni de combatere a evaziunii fiscale.

De altfel, unii comercianți au mărit deja preţurile cu circa 30%, iar premierul Victor Ponta spune că a vorbit cu ministrul agriculturii, care va avea o întâlnire cu reprezentanţii retailer-ilor, dar și cu preşedintele Consiliului Concurenţei, pentru a verifica această creștere artificială.

Magazinele pun presiune pe producători

Unele hipermarketuri încearcă să renegocieze taxele cu furnizorii pentru a suplini viitoarele reduceri de preţ, ca urmare a aplicării cotei reduse de TVA la alimente de la 1 iunie, a declarat preşedintele ROMPAN, Aurel Popescu. ”Unele hipermarketuri încearcă să renegocieze taxele cu furnizorii, ceea ce e o şmecherie aici şi trebuie să nu o acceptăm. Adică ei se afişează că reduc preţul la raft cu 12% sau cu cât o fi din TVA, iar în schimb cer taxe suplimentare şi majorarea taxelor existente ca să suplinească această diferenţă. Deja avem două semnale foarte importante şi o să sesizăm Consiliul Concurenţei şi toate organele statului pentru că nu este posibil să facă aşa ceva”, a spus Aurel Popescu.

Premierul Victor Ponta a anunţat recent scăderea TVA la 9% la toate produsele alimentare, la băuturile nealcoolice şi la serviciile de alimentaţie publică, începând de la 1 iunie, anul acesta.

Nouă agenție pentru PR în agricultură

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale lucrează la înfiinţarea unei agenţii pentru promovarea alimentelor româneşti pe pieţele externe, printr-un parteneriat public-privat, a anunțat ministrul Daniel Constantin. E vorba de ”un parteneriat public-privat în care să avem agenţi economici, angajaţi ai ministerului, ai agenţiei, plătiţi din fonduri publice şi private pentru a promova produsele româneşti”, a spus ministrul.

Noile atestate și carnete complică viața în piețe

Pieţele agroalimentare s-ar putea goli de la 1 mai, spun producătorii, care nu vor mai fi primiţi cu marfa la tarabe dacă nu respectă noile reglementări. Legea pieţelor dată de Ministerul Agriculturii prevede ca producătorii să îşi schimbe până la 1 mai certificatele cu atestate şi carnete de comercializare. Oamenii se plâng însă că nu au reuşit încă să obţină actele din cauza primăriilor. Pieţarii spun că deşi au solicitat noile acte din timp, s-au lovit de birocraţie.

Pe de altă parte, legea vine în ajutor producătorilor autohtoni. Administratorii pieţelor sunt obligaţi să le asigure cel puţin 40 la sută din spaţiile de comercializare din pieţe. Astfel, cumpărătorii vor putea fi siguri că marfa pe care o cumpără este românească şi de calitate. Legea pieţelor a intrat în vigoare la 3 noiembrie 2014 şi până la 1 mai toţi comercianţii trebuie să se adapteze noilor cerinţe. Până acum, au fost comandate doar 400 de mii de formulare noi.

Ajutoare mai mari pentru soia

Fermierii interesați de culturile de soia vor beneficia în acest an de ajutoare mai mari de la Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură. Știind că fermele de peste 15 hectare vor trebui să aloce 5 la sută din suprafață pentru plante fixatoare de azot, agricultorii s-au concentrat de la început pe soia, la care sprijinul cuplat vehiculat este de 325 de euro/ha, pe lânga plata unică pe suprafață și celelalte plțăi directe (Ajutorul Național Tranzitoriu, Plata redistributivă și/sau Plata pentru tineri fermieri). Pentru a încasa sprijinul cuplat pentru soia, cultivatorii trebuie să declare în cererea unică de plată cât pamânt vor cultiva cu soia. Apoi ei vor trebui să realizeze o producție anuală minimă de 1.300 de kilograme de boabe de soia la hectar.

Mai mult, fermierul trebuie să facă dovada că valorifică recolta minimă pe baza de contract încheiat cu o unitate de industrializare a boabelor de soia, în scopul obținerii de șrot și ulei de soia sau pe bază de contract comercial de vânzare a mărfii și/sau o utilizează în scopul furajării animalelor înscrise în Registrul Național Electronic și a păsărilor pe care le dețin în fermă.

Campanie de vaccinare anti-antrax

Autoritatea Natională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor anunță desfășurarea unei campanii naționale de vaccinare împotriva antraxului. Această acțiune are loc o dată pe an, înainte ca animalele să fie scoase la păşunat. Imunizarea se face pentru toate cabalinele, bovinele, caprinele şi ovinele, indiferent de sexul animalelor, după împlinirea vârstei de o lună.

Vaccinarea este gratuită pentru proprietarii de animale, costul acestei acţiuni fiind suportat de la bugetul de stat, în cadrul Programului Strategic. Antraxul este o boală mortală în majoritatea cazurilor, de la animalele bolnave neputându-se valorifica nimic, dată fiind rezistenţa deosebita a sporilor şi transmisibilitatea lor la om, prin manipularea cadavrelor sau a produselor provenite de la acestea.

ANSVSA reaminteşte proprietarilor de animale din aceste specii despre obligaţia legală pe care o au, de a permite accesul medicilor veterinari în gospodării, pentru a vaccina animalele.

Mai mulți bani pentru albina românească

Albina românească va primi o atenție sporită în următoarea perioadă, când apicultorii ar putea primi un sprijin suplimentar dacă lucrează cu genetică autohtonă.

La ultima întâlnire a ministrului agriculturii cu conducerea Asociației Crescătorilor de Albine, reprezentantul guvernului a anunțat că deschide o platformă de discuții pentru acordarea unui nou tip de ajutor de minimis pentru apicultură, respectiv pentru susținerea stuparilor care cresc albina românească.

Aceasta este caracterizată printr-o rezistență sporită la bolile stupului, fiind adaptată și condițiilor de climă din zona noastră. Este o albină blândă și productivă – la familiile de albine recordiste, în condiții excepționale de cules, producția de miere medie multianuală poate atinge 50-60 kg/familie.

Totuși, în ultimele două decenii, lipsa promovării albinei românești și comercializarea la noi în țară a raselor din import, au dus la o deteriorare treptată, dar consistentă, a materialului genetic disponibil în stupinele autohtone.