Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Jurnal Rural – 04 mai 2015

Fermierii români nu s-au înghesuit să depună proiecte pentru accesarea fondurilor europene în PNDR 2014-2020. De când s-au deschis cele două măsuri de accesare a banilor europeni, la 25 martie, şi până la 30 aprilie a fost depus doar un singur proiect, potrivit datelor transmise de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale.

Acest prim proiect din cadrul sesiunii anuale are ca obiect modernizarea exploataţiei agricole prin achiziţia de utilaje şi este aferent submăsurii 4.1. Proiectul a fost depus în judeţul Olt, comuna Tufeni. Valoarea totală a proiectului depus este de 816.100 de euro, din care aproape 330.000 de euro reprezintă valoarea fondurilor europene nerambursabile.

Ajutor de minimis pentru ecologie

Fermierii au 60 de zile la dispoziţie să ceară ajutorul de minimis destinat agriculturii ecologice. Autorităţile estimează că acest ajutor va fi acordat unui număr total de 9.600 de beneficiari. Executivul a aprobat, totodată, o schemă de minimis de ajutor pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice manifestate în perioada ianuarie-august 2014, care se va acorda pentru sectorul vegetal. De prevederile acestei hotărâri urmează să beneficieze un număr de peste 7.500 de producători agricoli, resursele financiare necesare, în sumă de 28 de milioane lei, fiind asigurate de la bugetul de stat.

Ajutoarele de minimis se plătesc într-o singură tranșă, în termen de 45 de zile de la intrarea în vigoare a actului normativ.

Ai ars miriștea? Adio subvenții

Sute de fermieri riscă să îşi piardă subvenţiile agricole pentru că şi-au incendiat terenurile. Eco-condiţionalitatea este un mecanism de legătură între acordarea plăţilor de sprijin din cadrul Pilonului I şi a anumitor plăţi din cadrul măsurilor de dezvoltare rurală (Pilonul al II-lea) şi respectarea de către agricultori a unor norme obligatorii în domeniul mediului, al sănătăţii şi al bunăstării animalelor pe întregul teren al fermei pentru care se solicită plata.

Potrivit conducerii APIA, cerinţa obligatorie pentru beneficiarii plăţilor este să nu incendieze miriştile. ”Statele membre se asigură că toate terenurile agricole, în special cele care nu mai sunt exploatate în scopul producţiei, sunt menţinute în bune condiţii agricole şi de mediu. Este interzisă arderea miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum şi a vegetaţiei pajiştilor permanente. De asemenea, vegetaţia ierboasă sau lemnoasă de pe pajiştile permanente nu trebuie arsă întrucât se distruge materia organică şi se poluează atmosfera“, potrivit APIA.

Producția de rapiță, în scădere

În acest an, producția de rapiță va avea un minus de 8% față de anul trecut, arată raportul de monitorizare agricolă al Comisiei Europene. Productivitatea la rapiţă este estimată în aprilie la 2,55 tone/hectar, la acelaşi nivel cu estimarea din luna anterioară, şi cu 8% mai puţin decât anul trecut, scrie în document. Acest nivel de productivitate indică o recoltă potenţială de 970.000 de tone, ceea ce ar însemna a doua cea mai mare recoltă din istorie. Totul depinde însă de condiţiile meteo din următoarele luni şi de situaţia din momentul în care fermierii vor intra cu utilajele în câmp pentru a strânge producţia. ”Acumularea de biomasă în special în cazul rapiţei este peste medie şi dezvoltarea structurii plantelor este foarte promiţătoare“, arată documentul Comisiei Europene.

România este însă una dintre cel mai puţin productive pieţe agricole pentru rapiţă având în vedere că productivitatea estimată în aprilie este printre ultimele din Uniunea Europeană. Randamentul la hectar în România este aproape la jumătate faţă de liderii blocului comunitar.

Fără atestat, nu intri în piață

De luni, 4 mai, toţi producătorii agricoli care vând produse vor fi nevoiţi să deţină atestat de producător şi carnet de comercializare. Dacă înainte, mici producători puteau comercializa produse prin intermediul unui certificate de producător, de luni, 4 mai, sunt obligatorii atestatul de producător şi carnetul de comercializare. Producătorii de legume și fructe, carne, ouă și brânzeturi spun că nu prea mai au curaj să intre în piețe de câteva zile pentru că nu au reușit să facă rost la timp de noile documente. Legea pieţelor dată de Ministerul Agriculturii îi obliga pe producători să îşi schimbe până la 1 mai vechile certificate, numai că oamenii se plâng însă că nu au reuşit încă să obţină actele din cauza primăriilor. Pieţarii spun că deşi au solicitat noile acte din timp, s-au lovit de birocraţie. Indiferent de declarații și nemulțumiri, cei care nu vor respecta aceste reguli riscă amenzi de până la 22.500 lei.

Schimbarea a fost gândită drept o măsură de fiscalizare a domeniului și de evitare a evaziunii, ba chiar, spun autorii legii, aceasta ar veni în sprijinul producătorilor autentici. Și asta pentru că administratorii pieţelor sunt obligaţi să asigure producătorilor autohtoni cel puţin 40 la sută din spaţiile de comercializare din pieţe. Astfel, cumpărătorii vor putea fi siguri că marfa pe care o cumpără este românească şi de calitate. Legea pieţelor a intrat în vigoare la 3 noiembrie 2014 şi până la 1 mai anul acesta toţi comercianţii trebuiau să se adapteze noilor cerinţe. Numai că până acum au fost comandate doar 400 de mii de formulare noi, față de câteva milioane cât se estima.

Parlamentul vrea control al prețurilor

Posibilă măsură radicală pentru ținerea sub control a prețurilor din magazine - parlamentarii vor ca prețurile să fie monitorizate zilnic de Consiliul Concurenței pentru a nu scăpa de sub control. Asta după ce tot mai mulți clienți se plâng că toate produsele s-au scumpit înainte de reducerea TVA. Platforma online ”Monitorul de prețuri” este o soluție pentru ca retailerii să fie ținuți sub control. Asta, după ce autorităților li s-a semnalat că prețurile alimentelor au crescut cu două luni înainte de scăderea TVA, care ar fi dus și la scăderea prețurilor pentru consumatori.

Parlamentarii i-au chemat la ordine pe retaileri, care au spus că niciun preț, în niciun supermarket, nu a crescut, însă nu au putut să vină și cu date care să le prezinte parlamentarilor. Tocmai de aceea, Consiliul Concurenței a spus că are acest proiect. Numai că până acum retailerii au refuzat să pună la dispoziția autorităților statului și prețurile pe care le practică în fiecare zi la alimente.

Ascultă Jurnal Rural din 04 mai 2015