Opinie de expert: cercetarea agricolă, fără bani și sub presiune politică

În timp, suprafețele de teren dedicate cercetării s-au redus de la 156.000 de hectare la numai 28.000 de hectare, iar de la 121 de unități de cercetare s-a ajuns la doar 57.

Iar în curând ar putea să mai moară o mare parte dintre acestea din moment ce Ministerul Agriculturii consideră că patru institute de cercetare agricolă ar fi îndeajuns. Chiar ministrul agriculturii Daniel Constantin afirma, acum 2 luni și jumătate, că România ar trebui să rămână cu doar patru mari institute de cercetare agricolă, respectiv pe producție vegetală, horticultură-legumicultură, zootehnie și îmbunătățiri funciare. Discuțiile nu sunt încă finalizate deoarece se mai lucrează la o inventariere cât mai clară a sectorului, mai spunea ministrul agriculturii.

În aceste condiții, e greu de crezut că agricultura românească ar putea deveni din ce în ce mai inovativă și competitivă. Deocamdată, diferențele, mai ales de finanțare a cercetării agricole, se văd de departe. Corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghișan, a stat de vorbă în această chestiune cu Achim Irimescu, șeful secției agricultură a Reprezentanței Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană.