Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Jurnal Rural - 15 iunie

În România este oficial secetă, anunță ministrul mediului, apelor și pădurilor. E vorba de secetă pedologică în Moldova și Banat, în cea mai mare parte a Dobrogei, Crișanei și Transilvaniei precum și în Sud-Est-ul Olteniei.

Prin acest anunț, ministrul spune ceea ce de altfel fermierii știau de mai multă vreme, ținând cont de puținătatea precipitațiilor căzute în luna mai. Mai mult, Centrul European de Prognoză a Vremii indică pentru următoarele două luni de vară, respectiv iulie și august, temperaturi ridicate și un nivel scăzut al precipitațiilor. Cele mai mari deficiențe de apă în sol se estimează a fi în regiunile din Sudul, Sud-Estul, Estul și Vestul României.

Scenariile climatice viitoare indică la nivelul României o creștere progresivă a valorilor de temperaturi în toate anotimpurile, mai pronunțate în vară și iarnă și o descreștere a precipitațiilor îndeosebi în zonele sudice, sud-estice și estice.

Ajutor de la stat pentru fermierii afectaţi de secetă

Ministrul agriculturii, Daniel Constantin, spune că instituţia pe care o conduce va încerca să-i ajute pe fermierii afectaţi de secetă, el precizând că aceştia ar putea fi despăgubiţi de către stat, însă doar după ce Comisia Europeană îşi va da acordul. ”Dacă vor fi pagube, suntem pregătiţi să intrăm în dialog cu Comisia Europeană pentru eventuale despăgubiri pe care le-am putea acorda fermierilor şi nu mă refer numai la fondurile europene, ci în special la bugetul de stat. Pentru a putea acorda, va trebui să avem un acord şi al Comisiei Europene, pentru că reprezintă un ajutor de stat”, a spus Constantin.

Daniel Constantin a afirmat că evaluarea pagubelor la nivel naţional nu a fost încă realizată. ”Încercăm să vedem dacă pe zona de irigaţii putem veni cu un sprijin şi mai mare. Noi am încercat din 2012 până în prezent să reducem costul pentru un metru cub de apă pe care îl folosesc pentru agricultură, prin reducerea costului de energie”, a completat Constantin.

El a menţionat că ministerul îi va ajuta pe fermieri în cazul în care aceştia vor solicita sprijin pentru irigaţii.

Centrele APIA, deschise din zori până în noapte

Agenţiile APIA rămân deschise cât va fi nevoie pentru a prelua toate dosarele, anunță ministrul agriculturii. Fermierii stau la cozi interminabile pentru depunerea cererii unice de plată aferente anului în curs, fără a fi penalizaţi. Cererile mai pot fi depuse până la 9 iulie, însă penalizările vor fi de 1% pe zi. Până duminică aproximativ 880.000 de fermieri îşi depuseseră deja cereri la sediile APIA, cu o suprafaţă de 8,7 milioane de hectare, comparativ cu 9,8 milioane anul trecut.

Mulți dintre fermieri spun că au venit abia acum fie pentru că nu au reușit să obțină la timp toate documentele de la primărie, fie pentru că nu au avut timp. Începând de marți, pentru depunerea dosarelor pentru subvenții se vor percepe penalizări de 1% pentru fiecare zi de întârziere.

Prelungirea finanțării prin FEADR

Comisia Europeană a adoptat un regulament delegat care permite statelor membre o flexibilitate sporită pentru a utiliza fondurile europene nerambursabile alocate prin FEADR pentru implementarea Programelor de Dezvoltare Rurală aferente exercițiului bugetar 2007-2013. Potrivit regulei N+2, toate fondurile FEADR angajate în 2013 trebuie cheltuite până la finele lui 2015, se arată într-un comunicat al Executivului european.

Deoarece unele state membre au înregistrat un grad de absorbție mai mic pe unele programe sau măsuri decât era de așteptat, decizia Comisiei Europene oferă mai multă flexibilitate pentru transferul fondurilor necheltuite între diferitele axe ale programelor de dezvoltare rurală și o prelungire a termenului limită pentru finalizarea cheltuielilor. Decizia a venit în urma solicitărilor formulate de statele membre.

Bucureștiul vrea încă 6 luni în vechiul PNDR

România va propune prelungirea PNDR cu şase luni, pentru a atrage încă 400 milioane euro, spune ministrul Daniel Constantin. Propunerea va fi făcută în şedinţa Consiliului de Miniştri, la Luxembourg. Ministrul agriculturii spune că în România, de la 108% grad de contractare, s-a ajuns la sub 100%. Procente importante s-au reziliat, pentru că oamenii nu au avut capacitatea de cofinanţare. Fie au fost probleme în societate, fie nu s-au mai acordat credite de la bănci, apreciază șeful agriculturii românești.

În context, Daniel Constantin a precizat că în acest an vor fi reabilitate 35.000 de hectare de livezi, valoarea investiţiei fiind de 75 de milioane de euro. ”Măsura 4.1.a dispune pentru acest an de un buget de 75 de milioane de euro pentru reabilitarea a 35.000 de hectare pomicole dintr-un total de 170.000. Tot proiectul este de 350 de milioane de euro”, a mai spus Constantin.

Prețul laptelui scade continuu

Urmare a supraproducţiei, preţul laptelui la poarta fermei a scăzut, în medie, cu peste 20% în statele Uniunii Europene care produc acum libere de cotă, anunță Comisia Europeană. De pe urma situaţiei profită retailerii care au transformat lactatele în instrumente de atragere a clienţilor.

Potrivit ultimelor date ale Comisiei, în martie 2015, la nivelul celor 28 de state membre, 100 de kg de lapte se vindeau la poarta fabricii cu preţul mediu de 31,57 de euro, faţă de aproximativ 40 de euro cu un an în urmă, scăderea fiind astfel de aproximativ 20%.

În România, spre exemplu, preţul a scăzut de la aproximativ 32 de euro suta de kg la 27,3 euro (minus 14%), situaţia fiind chiar mai gravă în state precum Estonia sau Danemarca.

În opinia Comisiei, prețul mediu al laptelui ar trebui să se situeze în jur de 350 EUR pe tonă în perioada 2016-2024.

Specialiştii în domeniu mai atrag atenţia asupra faptului că cei care profită, de fapt, de situaţie sunt comercianţii. Aceştia se folosesc de lactate pe post de ”cârlig” pentru atragerea clienţilor, punând şi mai multă presiune pe procesatori şi, implicit, pe fermieri.

Mai mulți bani pentru cultivatorii de sfeclă de zahăr

Subvenția plătită în 2015 pentru cultura de sfeclă va ajunge la 840 de euro/ha, au anunțat reprezentanții Agenției de Plăți și Intervenții în Agricultură. Suma ar acoperi o mare parte din costurile înființării culturii de sfeclă, spun cultivatorii, care speră că sprijinul va revigora sectorul zahărului românesc.

În prezent, în România mai funcționează patru fabrici de zahăr. Situația s-ar putea schimba odată cu plata acestor sume, cred fermierii. Pentru a primi mai mulți bani, cultivatorii trebuie să prezinte la cererea subvenției și un contract valabil cu una dintre fabricile de prelucrare a sfeclei de zahăr.

Fermierii trebuie, totodată, să facă dovada comercializării unei producţii minime de 26.400 kg/ha, pe bază de factură fiscală pentru persoanele juridice şi pe bază de adeverinţă eliberată de fabrica de zahăr pentru persoanele fizice, care se prezintă la APIA până la data de 31 ianuarie a anului următor anului de cerere curent.

 
Ascultă Jurnal Rural din 15 iunie 2015