Jurnal Rural – 07 septembrie

Dincolo de subvenția pe suprafață, există plata redistributivă, adică alocări financiare de la 1 la 5 hectare cu 5 euro, iar de la 5 hectare la 30 de hectare cu 46,75 euro, mai spune oficialul din minister. Cât îi privește pe tinerii fermieri, aceștia pot primi un plus de aproape 30 de euro la hectar.

La toate acestea se adaugă și schemele de plată cuplate, cum este cazul la soia, unde există un sprijin de 325 de euro pe hectar, iar la lucernă de 55 de euro pe hectar. Amintim că un fermier are dreptul să depună anual o singură cerere unică de plată pe suprafață, conform regulamentelor europene.

Scumpiri în urma secetei

Seceta face ca în acest an fructele și legumele românești să fie mai puține și mai scumpe. Specialiștii sunt de părere că producțiile de legume și fructe vor scădea cu peste 20%.

Deocamdată nu au fost înregistrate probleme, iar luna august a fost traversată cu bine, pentru că oamenii au fost în vacanță și consumul scăzut, spune Aurel Tănase, director executiv al Organizației Interprofesionale Naționale Prodcom Legume-Fructe. Numai că, atrage el atenția, în ultima vreme se simte un interes pentru produsele care fac obiectul conservării pentru iarnă.

Alături de efectele secetei, creșterea cererii înseamnă deja o creștere a prețului la legume și fructe din producția internă, mai ales la ceapă și la cartofi. De exemplu, ceapa se vindea recent cu 0,9 lei pe kilogram, iar acum a ajuns la 2 - 2,2 lei/kg. Același efect va fi și la cartofi, pentru că producțiile vor fi anul acesta mai mici cu cel putin 30-40%. ”Acum, cartoful se vinde în piață cu 1,5 lei pe kilogram, chiar a sărit la 2 lei, în timp ce anul trecut prețul din fermă era de 0,5 - 0,6 lei pe kilogram, iar în piețe ajungea până la un leu pe kilogram”, a explicat Aurel Tănase.

Pe acest fond, directorul Prodcom precizează că a cerut Ministerului Agriculturii acordarea unui ajutor financiar pentru producătorii de legume și fructe care au înregistrat pagube din cauza secetei.

Irigații cu apă din pânza freatică

Administrația Națională Apele Române susține că fermierii pot utiliza apa din stratul freatic pentru irigarea terenurilor, chiar dacă recent ministrul Daniel Constantin susținea că acest lucru nu este legal. Condiția pentru a face astfel de irigații este obținerea unui aviz, în faza de proiect, și o autorizație de gospodărire, la punerea în funcțiune a instalațiilor de irigat.

Pe lângă cele două aprobări, fermierii care doresc să utilizeze resursele de apă din pânza freatică trebuie să obțină un abonament de exploatare, încheiat între agricultor și Administrația Națională ”Apele Române”.

Precizarea vine în contextul în care în 2015, sistemul de irigații al statului la dispoziția fermierilor acoperă o suprafață de aproximativ 1,42 de milioane de hectare. Din aceasta, echipamentele de pe aproximativ 700 de mii de ha nu necesită reparații majore și pot fi, practic, contractate de fermieri. Numai că agricultorii au contractat doar 44% din suprafața disponibilă.

Când eliberează APIA adeverințele pentru suprafață?

Adeverințele pentru suprafață, de la APIA, vor fi eliberate între 15 și 20 septembrie, dă asigurări Daniel Botănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii. Fermierii vor putea astfel să aibă acces la creditări pentru a-și putea achiziționa inputurile de care au nevoie pentru a continua activitatea în agricultură.

Adeverințele vor garanta sau acoperi, ca în trecut, valoarea SAPS-ului (plata pe suprafață). Fermierii se vor putea adresa astfel băncilor. ”Sunt bănci care au încheiate acorduri cu ministerul agriculturii și de aici lucrurile se simplifică. Deci există varianta adeverințelor, plus Ordonanța 43”, a conchis secretarul de stat.

România permite organismele modificate genetic

România nu se numără printre țările europene care au anunțat deja ca se vor opune cultivării de organisme modificate genetic pe teritoriul lor, potrivit informațiilor furnizate de Ministerul Agriculturii. Până acum, Germania, Grecia, Letonia și Scoția sunt cele patru state care au anunțat că vor interzice cultivarea OMG-urilor.

Pe acest fond, analiștii pieței susțin că interzicerea organismelor modificate genetic ar putea duce la creșterea prețurilor la alimente. Este adevărat că o astfel de inițiativă i-ar putea ajuta pe fermierii care au culturi tradiționale să își vândă recolta la un preț mai bun, dar în final s-ar putea ajunge la scumpirea mâncării. De asemenea, mai mulți specialiști atrag atenția că interzicerea culturilor de organisme modificate genetic va afecta cercetările în domeniu.

La nivel mondial, suprafețele de teren care au culturi de organisme modificate genetic au crescut cu 6 milioane de hectare, până la 181 milioane de hectare în 2014.

În Uniunea Europeană, statele au păreri împărțite cu privire la organismele modificate genetic, chiar dacă astfel culturi sunt practicate pe scară largă în America și Asia.

Ajutoare de minimis pentru apicultură

Ministerul Agriculturii se gândește la plata unor ajutoare de minimis pentru apicultori, ținând cont de producțiile mici din cauza secetei. ”Ne gândim la ajutor și în domeniul apicol, căutăm pe de o parte să găsim o soluție pentru ca apicultorii să își poată continua activitatea”, spune Daniel Botănoiu, secretar de stat la agricultură.

Totuși, în ciuda producțiilor mai mici, prețul mierii nu va crește, dă asigurări președintele Asociației Crescătorilor de Albine, Ioan Fetea, pentru că piața nu a fost atât de solicitantă. Datele arată că producția de miere va fi mai mică anul acesta cu până la 30-35% față de producția medie anuală, de 22.000 - 24.000 de tone.